Publicat: Dum, Apr 27th, 2014

Cafeaua, scurt istoric. Pareri pro si contra

Cafeaua

Consumata zilnic, adorata atunci cand ne trezim in mirosul si savoarea ei, folosita atunci cand suntem obositi, cafeaua a fost intotdeauna licoarea de care nu ne putem lipsi diminetile.

Cafeaua constituie in primul rand o importanta sursa de antioxidanti, chiar mai importanta decat fructele. In virtutea acestui continut, ea protejeaza impotriva radicalilor liberi, implicit a bolilor degenerative in general. Studiile de specialitate au relevat faptul ca un consum regulat, dar moderat de cafea diminueaza cu 25% riscul cancerului de colon si importanta ei creste semnificativ pana la a preveni cu 80% posibilitatea de aparitie a bolii Parkinson. De asemenea, un studiu clinic longitudinal publicat la inceputul anului in revista de specialitate “Journal of Alzheimer’s Disease” a relevat faptul ca persoanele care consuma de la 3 pana 5 cesti de cafea pe zi prezinta un risc mult mai mic de a dezvolta boala Alzheimer. Se pare ca, in virtutea continutului de acizi cafeic si clorogenic, cafeaua are rol de protectie a celulelor si a neuronilor, si de prevenirea cancerului hepatic. Cercetatorii de la Harvard au ajuns, la randul lor, la concluzia ca una pana la 3 cesti de cafea consumate zilnic reduc riscul de aparitie a diabetului. Tot ei au realizat un studiu pe un esantion de 83.076 femei, a caror evolutie a fost tinuta sub observatie timp de 24 de ani. Concluziile au fost imbucuratoare : consumul moderat de cafea reduce riscul atacurilor de cord. Iar ca efecte usor sesizabile si binecunoscute de iubitorii de cafea, aceasta este apreciata pentru proprietatile energizante, pentru sustinerea activitatii intelectuale si fizice, pentru sporirea capacitatii de concentrare si decizie, si chiar pentru efectele ei diuretice sau pentru rolul de adjuvant in durerile de cap minore.

Potrivit cercetatorilor de la Universitatea „Harvard”, pentru a avea efecte benefice, cafeaua trebuie consumata cu moderatie, iar prin acest termen ei înţeleg 500 ml de cafea pe zi.

bob de cafea

Si totusi, alaturi de atatea beneficii, cafeaua, are si reactii adverse, ea fiind inclusa in categoria drogurilor usoare, asadar poate sa creeze dependenta si toleranta, ceea ce inseamna o necesitate sporita de cafea pentru a obtine rezultatele dorite. Iar excesul de cafea, ca orice abuz in general, are efecte din cele mai neplacute. Printre acestea, cele mai comune sunt palpitatiile, nervozitatea si insomniile. Insa, mai grav, consumul excesiv de cafea creste tensiunea arteriala, poate sa provoace ulcer si chiar osteoporoza. Cafeaua este interzisa si celor care sufera de hepatita cronica, iar in cazul unei sarcini este preferabil sa intrerupi consumul de cafea.

Dar ce este cafeaua si ce contine ea?

Cafeaua are la baza o substanta activa, numita cafeina. Cafeina a fost izolata pentru prima oara din boabele de cafea, in anul 1820.
Formula chimica a cafeinei este 1,3,7 trimetilxantina. Cafeina se gaseste in peste 60 de plante, cele mai importante fiind: boabele de cafea, frunzele de ceai verde, guarana, frunzele de Yerda si nuca de kola. Cafeina stimuleaza receptorii dopaminergici (de aici starea de bine) si inhiba receptorii pentru adenozina (alunga oboseala).Cafeina stimuleaza: memoria, puterea de concentrare, reflexele, limpezimea gandurilor. Pe langa efecte benefice, exista si reactii adverse ca: insomnia, diureza accentuanta si diareea. 5mg per kilogram corp ajuta atletii, diminuand consumul de glucoza si oboseala musculara.

Cafeina este larg utilizata în alimentatie, prin consumul de cafea.

  • o ceasca de cafea (150 ml) contine între 60 – 150 mg de cafeina.
  • o ceasca de cafea expresso (30 ml) contine cca. 40 mg de cafeina

Dupa ce bem cafeaua, cafeina isi atinge punctul maxim in sange in aproximativ o ora si sta acolo intre 4 si 6 ore. Cand oamenii consuma cafea in fiecare zi, corpurile lor se obisnuiesc si nu mai au parte de “efectele pozitive” de a se simti treji si de a se putea concentra daca nu consuma in continuare. Acest lucru se numeste “toleranta”. Sunt studii care arata cum consumul de cafea determina o dependenta fizica. Astfel o persoana atunci cand incearca sa renunte la cafea experimenteaza sentimente de retragere, precum si dureri severe de cap, dureri ale muschilor, depresie si iratibilitate. Cand oamenii simt aceste simptome de obicei consuma mai multa cafea pentru a le indeparta. Acest ciclu vicios este greu de inlaturat

Deci pana la urma nu cafeaua in sine poate deveni un inamic ci cafeina. Asa ca fii informat , intreaba-te cata cafeina exista deja in alimentatia ta. Citeste etichetele, vei fi surprins sa afli ca inafara de cafea, multe alte produse contin cantitati importante de cafeina.

  • Cafea 150 ml 60-150
  • Cafea, decafeinizata 150 ml 2-5 mg
  • Ceai 150 ml 40-80 mg
  • Ciocolata calda 150 ml 1-8 mg
  • Lapte cu ciocolata 225 ml 2-7 mg
  • Mountain Dew 355 ml 55 mg
  • Diet Coca Cola 355 ml 45 mg
  • Coca Cola 355 ml 64 mg
  • Pepsi Cola 355 ml 43 mg
  • Red Bull 250 ml 76-80 mg
  • 7-Up 355 ml 0
  • Sprite 355 ml 0
  • Starbucks Coffee Ice Cream 1 cupa 40-60 mg
  • Kit Kat 1 baton (46 g) 5 mg
  • Ciocolata neagra 1 baton (41 g) 31 mg
  • Prajitura de ciocolata 50 g 8 mg
  • Inghetata de ciocolata 50 g 2-5 mg

si lista ar putea continua…

Cafeaua si unde creste ea

Arborele de cafea creste in regiunile tropicale si subtropicalei. Altitudinea la care este intalnit se situeaza intre 200 si 1200 m. Arborele de cafea seBob de cafea cultiva si in zone mai inalte (2000m), cafeua recoltata aici, fiind denumita Grown (cafea de altitudine) a carei calitate este foarte buna, cu aroma putenica si extrem de apreciata de cultivatori.

Ceea ce este caracteristic la arborele de cafea este faptul ca in toate sezoanele se gasesc in acelasi arbore ramuri cu flori, cu fructe verzi, in parg sau coapte, culoarea acestora trecand de la verde, la galben, apoi la rosu deschls si in sfarsit la rosu-purpuriu, cand fructele ajung la maturitate completa.

Cafeaua cruda nu are, inca, mirosul si gustul cafelei. Miroase mai degraba a cereale. Abia in timpul prajirii, prin influenta caldurii, din substantele principale constitutive ale cafelei, bioxid de carbon si proteine se formeaza substantele aromate si de gust.

Se cunosc mai multe specii de arbori de cafea. Doar 4 specii sunt, insa, considerate de o important deosebita.

Cafeaua Arabica

cafeaua arabica

Cafeaua Arabica este cel mai apreciat si mai raspandit arbore de cafea. Denumirea sa poate duce la unele confuzii, insa el nu provine din Arabia, ci din Africa, mai precis Abisinia. Acest arbore de cafea furnizeaza astazi aproximativ 75-80% din productia mondiala de cafea. Se planteaza in general la o altitudine variind intre 600 si 2000 m. Boabele de cafea ale acestui arbust se disting prin aspectul lor atragator si forma alungita, prin suprafata neteda si lucioasa de culoare verzuie. Calitatea cafelei Arabica este in general excelenta.

Cafeaua Robusta

cafeaua robusta

Aceasta specie creste mai rapid si este mult mai rezistenta la intemperii si boli, comparativ cu specia Arabica. Boabele de cafea Robusta sunt colorate in brun deschis si au o forma neregulata. Calitatea cafelei provenita de la acest arbust este medie, gustul fiind intepator si amar.

Cafeaua Liberica

Cafeaua Liberica

Cafeaua Liberica are de asemenea o crestere rapida si o rezistenta buna la intemperii si boli. Este de origine din Africa Occidentala (Liberia) si se cultiva exclusiv in campiile tropicale si subtropicale ale Africii si Americii de Sud, unde umiditatea este foarte mare si temperatura variaza intre 20 si 25 grade C. Boabele sunt de dimensiune medie, aplatizate si foarte neregulate, adesea deformate. Culoarea acestora este de la bruna la galbena. Calitatea acestui tip de cafea este mediocra.

Cafeaua Maragogype

cafeaua Maragogype

Acest arbore de cafea a fost descoperit in vecinatatea orasului Maragogype, statul Bahia din Brazilia. Este vorba de un hibrid rezultat prin incrucisarea dintre speciile Arabica si Liberica. Exceptand dimensiunile boabelor, el a pastrat caracterele speciei Arabica, in general, randamentul acestui arbust este totusi inferior si cultura sa este extrem de imprastiata, la o altitudine variind intre 600 si 1000 m. Boabele de cafea ale acestui arbust sunt de calitate superioara si medie, iar culoarea lor este verzuie.

Scurta istorie a cafelei

ORIGIN-OF-COFFEEO legenda de pe la 1400 ne relateaza cum un pastor pe nume Khaldi a remarcat vioiciunea caprelor din turma sa dupa ce acestea au consumat fructele rosii dintr-un tufis salbatic. El insusi gusta fructul si se simte revigorat. Niste calugari, vazandu-l dansand cu caprele, fierb misticele boabe pentru a-i ajuta sa stea treji noaptea pentru ceremonii. O alta poveste ne spune ca un dervis a fost exilat in desert. Pe cand mergea fara tel, o voce ii sopteste sa consume fructul, pe care incearca in zadar sa-l inmoaie in apa. Band pur si simplu lichidul, crede ca este un semn de la Allah ca a supravietuit si recomanda tuturor reteta.

Provincia Zemen din peninsula Arabia este vreme indelungata singura sursa de cafea, care se cultiva din secolul al XV-lea. Prima referinta la cafea insa, dincolo de legende, o avem din secolul al IX-lea. Boabele care ieseau din portul yemenit Mocha erau pazite cu mare atentie si nicio planta fertila nu avea voia sa iasa din tara. Totusi, pelerinii musulmani aduc arboir de cafea in tarile lor, fiind in curand instalate plantatii si in India. Cafeaua este la inceput privita drept aliment si nu bautura, iar in Orient toate paturile sociale au acces la ea. Ca bautura calda este preparata din secolul al X-lea. Renumitul tamaduitor Avicenna administra cafeaua in chip de medicament. Din cafea etiopienii produceau chiar un fel de vin, prin fermentarea in apa a boabelor uscate. Originea cafelei se pare de altfel ca ar fi o zona a Etiopiei numita Kaffa, de unde se raspandeste in Arabia, Yemen si Egipt. Un motiv ar fi similitudinile fonetice, dar o alta teorie sugereaza ca ar fi vorba despre originea cuvantului in arabescul ”quahwek”, care inseamna chiar ”stimulent”.

In Europa cafeaua ajunge prin portul Venetia, nodul comercial cu negustorii arabi. Popularitatea si-o castiga in momentul in care este oferita ca alternativa la bauturile reci. Multi europeni deprind acest obicei in timpul calatoriilor. in secolul al XVII-lea, cand olandezii domina comertul naval, se introduce cultivarea la scara larga in Indonezia, Java, Sumatra, Sulawesi si Bali. Odata ce Workers Picking Ripe Berries from Treesfrancezii aduc o planta de cafea in Martinica, cafeaua ajunge si in America Latina. Motivul pentru care Brazilia este astazi cea mai mare producatoare de cafea este o boala care s-a raspandit in culturile asiatice in secolul al XIX-lea, care le-a compromis. Cat despre Africa, plantatorii britanici reintroduc cultivarea sa aici, dupa primul razboi mondial.

In 1453 cafeaua este adusa la Constantinopol unde este deschisa prima cafenea din lume. Totodata legea turceasca permite femeii sa divorteze daca sotul sau nu ii aduce zilnic ratia de cafea. Un episod interesant se consuma in 1511, cand Khair Beg, un guvernator corupt din Mecca, vrea sa interzica butura pe motiv ca poporul i se impotriveste din cauza ei. Sultanul insa, care considera bautura sacra, ordona uciderea guvernatorului. Cafeaua, declarata bautura permisa crestinilor de ctre Papa Clementin al VIII-lea, este adoptata de Europa in momentul in care se deschide prima cafenea la Venetia, in 1645, urmata de una in Paris, in 1672. La 1700 exista chiar 2000 de cafenele in Londra. Interesant este si faptul ca in Brazilia industria cafelei debuteaza cu legatura extraconjugala dintre colonelul brazilian Francisco de Melo Palheta si sotia guvernatorului francez din Guyana, care ii trimite amantului un buchet de flori in care ascunde niste lastari de arbore de cafea. Bautura care prilejuieste numeroase intalniri si ipostaze de socializare primeste chiar o oda din partea lui Johann Sebastian Bach, in 1732.

Intr-o lume plina de vicii autodistrugatoare cafeaua desi creaza dependenta , este privita inca cu ingaduinta de foarte multi si asta si probabil datorita faptului ca este viciul la care se poate renunta cel mai usor. Trei zile de dureri de cap si ai scapat. Sunt sigur ca multi dintre voi ati trecut prin asta si stiti prea bine ce inseamna, iar aceste zile pot fi mai multe sau poate mai putine , in functei de cate portii de cafea obisnuiam sa servim pe zi.

Voi cata cafea consumati zilnic?

 

Sursa: Wikipediaviataverdeviu.rokaffeewiki.desfatmedical.ro,

Descopera Lumea

Descopera Lumea

Scrii un cuvant...cuvantul scris e un leac sau o otrava. Tu vei muri, dar tot ce-ai scris ramane-n urma drum deschis spre moarte sau spre paradis, spre ocara sau slava...
Descopera Lumea
loading...

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Sentimente.ro

Parteneri





Vola.ro

Descopera Lumea – Galerie

Apus de soare in Paris (Franta) Furtuna apocaliptica apropiindu-se de Syndey Hong Kong Imaginati-va locuind aici!- Hallstatt, Austria Istanbul Nava Spatiala Enterprise deasupra orasului Sao Jose dos Campo - Brazilia
| RSS | Sitemap | Google+ | science blog |

Cafeaua, scurt istoric. Pareri pro si contra