Publicat: mie, Apr 23rd, 2014

Catina, sau „Ginsengul romanesc”. Efecte curative

catina

Catina (nume stiintific Hippophae rhamnoides L.), este un arbust foarte ramificat si spinos care creste in Romania incepand din nisipurile si pietrisurile litorale pana in regiunile muntoase, alcatuind uneori cranguri si tufisuri destul de intinse. Catina se utilizeaza atat in industria alimentara, in silvicultura, in farmacie dar cat si ca planta ornamentala. Fructul de catina contine de doua ori mai multa vitamina C decat macesul si de 10 ori mai mult decat citricele. in fructele coapte continutul depaseste 400-800 mg la 100 g suc proaspat. Alte vitamine prezente in fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Mai regasim celuloza, betacaroten (intr-un procent net superior celui din pulpa de morcov), microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier si sodiu, uleiuri complexe, etc.

Prezentare:

Frunzele sunt intregi, liniar-lanceolate, de culoare verde-cenusie pe fata superioara si albicios-argintie pe cea inferioara. Florile, dioice, sunt mici si apar inaintea frunzelor; cele mascule, sesile, au 2 sepale si 4 stamine, iar cele femele sunt scurt pediculate si au 2 sepale. Fructele sunt ovoide sau globuloase, lungi de 5-10 mm si late de 4-8 mm, de culoare verde la inceput si galben-portocalie la completa lor maturitate.

Planta creste pana la 2-5 m, are scoarta brun-inchis care se transforma in ritidon brazdat. Face lujeri anuali solzosi, cenusu-argentii, ramuri laterale cu spini numerosi si puternici, cu muguri mici, parosi, cu gust amarui. Frunzele sunt lanceolate, de pana la 6 cm lungime, cu nervura mediana evidenta. Face flori unisexuat-dioice, galben-ruginii, cele masculine grupate in fluorescente globulare, iar cele feminine in raceme. Face fructe „false”, drupe de 6-8 mm, ovoide, carnoase, portocalii cu un sambure foarte tare. Fructele pot ramane peste iarna pe ramuri. Arbustul fructifica 20-25 ani si lastareste in fiecare an foarte puternic.

Continut:

  • substanta uscata (15-20%)
  • zaharuri (0,05-0,5%)
  • acizi organici (1,5-4%)
  • pectine (0,14-0,5)
  • polifenoli si tananti, flavonoide (1,8%)
  • celuloza (0,9%)
  • proteine (1,2%)
  • ulei deosebit de complex (8-12%)
  • β-caroten (3,5-10%)
  • microelemente (dintre care amintim fosforul 194,4 mg% , calciu 211,8 mg%, magneziu 186,1 mg %, potasiu 165,1%, sodiu 2,8 mg%, fier 13,84mg%)
  • vitamine liposolubile ( vitamina A <380mg% , vitamina E 16 mg%, vitamina F 8mg%, vitamina D 20mg%)
  • vitamine hidrosolubile ( vitamina C, vitamina P, vitamina K, vitamina B1-B9 cantitatea lor variaza intre 360-2500mg/100g fruct)
  • 18 amino acizi esentiali
  • acizi grasi esentiali (80-90%)

Dintre acizi esentiali amintim: acidul oleic (1%), acid linoilei (3%), acid pantotenic (1,5%), acid palmitoleic (1%), acid heptadecanoic (1%), acid erucic (1%), acid succinic, acid malic, acid maleiuc, acid ascorbic,α si β cateron, licopen , criptoxantina, zeaxantina, taraxantina, fitofluina, kantofila, tocoferoli, fitosteroli, ect. Semintele mai contin acizi grasi nesaturati ( cu legaturi duble sau triple) cum ar fi: acidul linoleic si linolenic.

catina-alba

Frunzele si scoarta arbustului are continut mai mare de sitosferol si tocoferol. Dupa cum bine se stie vitaminele liposolubile sunt instabile in mediu acid, iar vitaminele hidrosolubile sunt instabile in mediu alcalin. Pastrarea acestor vitamine se explica prin existenta unor mebrane unidirectionale. De aceea majoritarea preparatelor nu au acelasi continut ridicat in vitamine ca fructul in sine.

La ce foloseste:

Se intrebuinteaza numai fructele mature (Fructus Hippophaë) atat in stare proaspata, cat si uscata; se recolteaza imediat dupa coacerea lor si pana la lasarea primului ger; in stare cruda au gust acru-astringent. Principii active : vitaminele B1, B2, C, PP, carotenoide, acid folic. Actiune farmacologica : tonifiant general, datorita complexului vitaminic pe care-l contine.

Fructele de catina sunt utilizate atat in scopuri terapeutice in hipo- si avitaminoze, in anemie si convalescenta, cat si in scopuri alimentare sub forma de sucuri, siropuri, marmelada etc. Se poate utiliza si infuzia 2-3%, folosind 2-3 ceaiuri pe zi.

Datorita compozitiei si prezentei vitaminelor, fructele de catina se utilizeaza in prevenirea racelilor. Infuzia de catina este recunoscuta in principal pentru efectul sau asupra bolilor de ficat si lipsei de vitamine in organism. Daca in infuzia de catina se adauga si cateva fructe de maces va rezulta un ceai vitaminizant.

catina-cu-miere

Vinul de catina poate fi considerat un remediu natural, deoarece ajuta organismul vitaminizandu-l, avand in acelasi timp si o actiune tonica.

Descopera Lumea

Descopera Lumea

Scrii un cuvant...cuvantul scris e un leac sau o otrava. Tu vei muri, dar tot ce-ai scris ramane-n urma drum deschis spre moarte sau spre paradis, spre ocara sau slava...
Descopera Lumea
loading...

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Sentimente.ro

Parteneri





Vola.ro

Descopera Lumea – Galerie

Istanbul Kiev - Ucraina Mount-Roraima-Venezuela. Ponte Vecchio - Italia Rio de Janeiro - Brazilia Valletta-Malta
| RSS | Sitemap | Google+ | science blog |

Catina, sau „Ginsengul romanesc”. Efecte curative