Publicat: sâm, apr. 26th, 2014

Cernobil. 28 de ani de la dezastrul nuclear.

cernobil

Accidentul nuclear de la Cernobil a fost un accident major, pe data de 26 aprilie 1986 la 01:23 noaptea, care s-a compus dintr-o explozie a centralei, urmata de contaminarea radioactiva a zonei inconjuratoare. Centrala electrica se afla la,  in apropiere de orasul parasit Pripiat, Ucraina.

Acest dezastru este considerat ca fiind cel mai grav accident din istoria energiei nucleare. Un nor de precipitatii radioactive s-a indreptat spre partile vestice ale Uniunii Sovietice,Europei si partile estice ale Americii de Nord. Suprafete mari din Ucraina, Belarus si Rusia au fost puternic contaminate, fiind evacuate aproximativ 336.000 de persoane. Circa 60% din precipitatiile radioactive cad in Belarus, conform datelor post-sovietice oficiale.

Chernobyl_Nuclear_Power_Plant

Accidentul a pus in discutie grija pentru siguranta industriei sovietice de energie nucleara, incetinind extinderea ei pentru multi ani si impunand guvernului sovietic sa devina mai putin secretos. Acum statele independente – Rusia, Ucraina si Belarus – au fost supuse decontaminarii continue si substantiale. E dificil de estimat un numar precis al victimelor produse de evenimentele de la Cernobil, deoarece secretizarea din timpul sovietic a ingreunat numararea victimelor. Listele erau incomplete si ulterior autoritatile sovietice au interzis doctorilor citarea „radiatie” din certificatele de deces. O eventuala tentativa de decelare a contributiei radiatiei emise din cauza accidentului la mortalitatea prin cancer in populatia fostei Uniuni Sovietice e complicata de faptul ca nu se cunoaste cu precizie nici macar incidenta naturala a multor tipuri de cancer, arhivistica medicala in U.R.S.S. fiind, in mod vadit, extrem de primitiva, atat inainte cat si dupa accident. Pernicioasei si proverbialei secretomanii a regimului sovietic i se adauga deci, pentru a complica si mai mult o eventuala tentativa de estimare cu o precizie satisfacatoare a numarului de victime afectate, in timp, de cancer, ca urmare a radioactivitatii emise cu ocazia accidentului, o serie de alti factori precum imposibilitatea determinarii precise a dozei incasata de diversele segmente demografice afectate (deplasarea norului radioactiv n-a fost monitorizata si anuntata populatiei deasupra careia acesta se afla la fiecare moment, drept pentru care oamenii nu s-au putut proteja, ramanand in case, pentru a diminua contaminarea si doza incasata), realitatea geopolitica fluida (migratie interna si emigratie a populatiei potential afectata) produsa de dezintegrarea statului sovietic, complicatia adusa de o crestere a incidentei cancerului in populatia fostei Uniuni Sovietice din alte motive decat radioactivitatea produsa de accident, ca urmare a degradarii conditiilor sociale si de viata ale populatiei dupa dezintegrarea federatiei: dupa dezintegrarea statului sovietic, pe fondul saracirii populatiei si ca urmare a liberalizarii comertului si publicitatii la articole gen alcool si tutun, incidenta maladiilor sociale gen alocoolismul si a comportamentelor de risc precum fumatul a crescut, fapt care a condus in mod natural si la cresterea incidentei bolilor provocate de acestea, printre care se afla si cancerele (oral, gastric si hepatic, cand e vorba de alcoolism, pulmonar si altele, cand e vorba despre fumat). La populatia care a intervenit initial pentru limitarea consecintelor dezastrului (asa-numitii „lichidatori”), stresul provocat de teama de imbolnavire de cancer a indus uneori comportamente de risc care au condus la deces inainte ca un cancer, provocat sau nu de iraderea in timpul interventiei, sa apara (cazul tanarului de 26 de ani Andrei Tarmosian, mort de ciroza, dupa 24 de ani de la accidentul de la Cernobil, la varsta de 50 de ani, ca urmare a consumului excesiv de alcool, este citat de anumiti autori.).

Raportul Forului Cernobil din anul 2005, condus de Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA) si Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), a atribuit 56 de decese directe (47 de lucratori si 9 copii cu cancer tiroidian) si a estimat ca mai mult de 9.000 de persoane dintre cele aproximativ 6,6 de milioane foarte expuse pot muri din cauza unei forme de cancer. Raportul a citat 4.000 de cazuri de cancer tiroidian intre copiii diagnosticati in 2002.

cernobil-azi

Desi in Zona de Excludere a Cernobilului anumite zone restranse vor ramane inchise, majoritatea teritoriilor afectate sunt acum deschise pentru stabilizare si activitate economica

Victimele

In afara de cele cateva zeci de victime imediate ale exploziei si expunerii masive a personalului centralei si anumitor „lichidatori”, din cele cateva mii de copii care s-au imbolnavit de cancer tiroidian (un cancer tratabil), pana in anul 2013, cel putin 16 au murit. Incidenta cancerului tiroidian a ramas insa mai ridicata chiar si in 2013 in anumite regiuni din Rusia, Ucraina si Belarus, asta la mai bine de doua decenii de la accident. Numarul suplimentar (fata de numarul normal la populatia generala ne-expusa) de leucemii si limfoame aparute la cei care au intervenit pentru limitarea dezastrului („lichidatorii”) a fost mic, fapt care incurajeaza specialistii sa spere ca in deceniile care vor urma, numarul suplimentar de tumori solide (cancerele mai cunoscute) va fi si el mic la acestia (lichidatori), si asta cu atat mai mult la populatia fostei Uniuni Sovietice care se presupune ca a fost expusa ca urmare a contaminarii solului si aerului pe traiectoria de deplasare a norului radioactiv.

copii de la cernobil

Pana acum, studiile Organizatiei Mondiale a Sanatatii nu au putut decela o crestere a incidentei tumorilor solide in populatie, probabil pentru ca expunerea fiind relativ mica, cresterea, cata este, se „ineaca” sub micile variatii naturale ale incidentei de fond. in cel mai rau caz se considera ca va avea loc o crestere de 1 % a prevalentei cancerelor in populatie,  un risc suplimentar aparent minor deci, in comparatie cu prevalenta naturala a cancerului in populatie (care ea este de aproximativ 45% (aproape unul din doi barbati primeste un diagnostic de cancer in decursul vietii) pentru barbati si aproximativ 38% pentru femei). Cifra procentuala aparent mica a cresterii prevalentei cancerelor, de numai 1 %, ascunde totusi o fateta mult mai putin incurajanta a realitatii consecintelor accidentului, in masura in care aceasta se traduce, in cifre absolute, in mai multe zeci de mii de indivizi care vor face probabil cancer si de asemenea vor muri, ca urmare a accidentului de la Cernobil.

norul radioactiv Cernobil

 

Efectele din Romania

In Romania anului 1986, populatia a aflat cu intarziere despre ce s-a intamplat la Cernobil. La cinci zile de la accident, sovieticii tineau autoritatile romane inca “in ceata”. La 30 aprilie, directia vantului dinspre Kiev se schimbase brusc si norul radioactiv care maturase deja nordul continentului european atinsese si teritoriul romanesc. La aproape o saptamana dupa explozia de la Cernobil, chiar de “1 Mai Muncitoresc”, Comitetul Politic Executiv al Comitetului Central al PCR s-a intrunit intr-o sedinta de urgenta pentru a discuta despre efectele catastrofei in Romania, scria Cotidianul, in 2008, care a publicat in premiera stenograma acelei sedinte. O intalnire “epocala” la care Ceausescu a decis sa informeze populatia din zonele afectate de norul radioactiv doar pe jumatate si sa formeze o comisie de control asupra cazului, condusa de “savantul de renume mondial” Elena Ceausescu. insa, intre timp, populatia iesise la iarba verde si petrecuse in natura, profitand de zilele libere de 1 Mai.

chernobyl-radiation-cloud-path-across-europe

Dupa 2 mai, oamenilor le era recomandat sa spele bine fructele si legumele sau sa evite iesirile copiilor in spatii largi.
Ulterior a fost declansata o campanie in scoli prin care elevilor li s-a administrat “antidotul” – o doza de iod. Iodul devenise in acele zile un panaceu cautat intens. La farmacii si policlinici, unde se distribuia gratuit, binecunoscutele cozi nu mai mirau pe nimeni. Zvonurile, tipice unei lipse de informari oficiale, capatau proportii, colportate de panica.

Dup accidentul de la Cernobil, romanii au aflat cum saase apere de radiatii. Principalul antidot in astfel de cazuri este  de iodura de potasiu. Dar iodura de potasiu protejeaza numai tiroida. Nu previne intrarea in corp a iodului radioactiv prin inhalare sau prin mancarea contaminata. Nu protejeaza alte parti ale corpului in afara de tiroida si nu preotejeaza tiroida de alte componente radioactive in afara de iod, cum ar fi, de exemplu, cesiul, pentru care nu exista antidot. De asemenea, medicamentele nu au efect retroactiv, deci, odata expusa iodului radioactiv, tiroida nu va isi va reveni dupa tratarea cu iodura de potasiu. O doza de iodura de potasiu are efect pentru 24 de ore.

 

 

Descopera Lumea
loading...

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>





Descopera Lumea – Galerie

Ceata plutind deasupra orasului Cape Town - Africa de Sud Hong Kong Imaginati-va locuind aici!- Hallstatt, Austria Ponte Vecchio - Italia Praga - Cehia Rio de Janeiro - Brazilia
| RSS | Sitemap | Google+ | science blog |

Cernobil. 28 de ani de la dezastrul nuclear.