Publicat: joi, Mai 1st, 2014

Descopera Planeta. Norii si precipitatiile

noriiNorii reprezinta suspensii de picaturi de apa si/sau cristale de gheata in atmosfera si care de regula nu ating solul.

Un nor este o masa vizibila de picaturi de lichid condensat (apa pe planeta Pamant) sau de cristale de gheata condensate care se gaseste in atmosfera deasupra suprafetei Pamantului sau deasupra unei alte planete ce poseda atmosfera. Exista o ramura speciala a meteorologiei care studiaza norii, nefologia. Pe planeta Pamant, substanta care se condenseaza este apa, care formeaza picaturi foarte mici de apa sau de cristale de gheata (de obicei de 0,01 mm in diametru), care fiind inconjurate de un numar imens de alte picaturi asemanatoare, produc efectul vizibil de nori avand culori variind de la albul pur (cand proportia de cristale de gheata este mare) pana la nuante foarte inchise de gri (pentru norii ce contin picaturi de apa in proportie majoritara). O alta cauza a culorii norilor variind intre alb si negru, trecand prin nenumarate nuante intermediare de gri, este grosimea acestora, deoarece norii reflecta la fel toate lungimile de unda ale luminii solare albe. Totusi, cu cat norul este mai gros si mai dens, cu atat culoarea este mai inchisa, din cauza absorbtiei luminii produsa in interiorul norului.

Norii. Mecanismul de formre a norilor contine mai multe procese:

  • sublimare/condensare
  • evaporare
  • miscarea convectiva a aerului (ascendenta)
  • racirea aerului in urma miscarii fortate pe versanti si/sau urcarii in lungul pantelor fronturilor.

Norii. Schimbarile maselor de aer care duc la formarea norilor pot fi:

Radiatia nocturna. Racirea aerului pe timpul noptii poate produce inversiune termica intr-o masa de aer ceea ce poate duce la formarea unei paturi de nori. De exemplu, ceata de radiatie poate fi considerata un nor la sol. Ziua, datorita incalzirii aerului, ceata se ridica transformandu-se in plafon. Procesele de convectie. Acestea pot fi termice sau dinamice, ambele producandu-se cu un pronuntat caracter vertical. Convectia termica este locala cauza ei fiind incalzirea neuniforma a scoartei terestre. Pamantul uscat, rocile, terenurile nisipoase sau cladirile se incalzesc mai puternic decat padurile, terenurile mlastinoase sau suprafetele cu apa. Datorita acestei incalziri neuniforme apar curenti de convectie ascendenti care ajungand la nivelul de condensare dau nastere la nori de tip Cumulus. Prin alimentare acesti nori se pot dezvolta in Cumulonimbus. Convectia dinamica are un caracter frontal. O masa de aer rece, care se deplaseaza rapid, va forta masa de aer cald pe care o intalneste sa se ridice. Se produce o condensare din care rezulta nori cumuliformi. Procesul de ascendenta prin alunecare poate fi de natura orografica sau frontala. Aerul care urca pe panta unui munte (vant anabatic) se raceste treptat, umezeala creste si apar nori din care pot cadea precipitatii. Dupa creasta muntelui aerul coboara (vant catabatic), temperatura lui incepe sa creasca, umezeala scade si norii dispar. Acest fenomen este cunoscut sub numele de ―fohn. Uneori, in zona de sub vant apar si undele stationare si nori tipici rotori slenticulari (AC Lenticularis). In cazul proceselor frontale, aerul cald care aluneca deasupra celui rece da nastere la sisteme de nori de mare extindere. Procesul de amestec – o masa de aer cald si umed amestecandu-se cu aerul rece va forma nori sau ceata prin condensarea vaporilor de apa din masa de aer cald

Norii. Clasificarea norilor Clasificarea norilor a fost initiata de Luke Howard in anul 1802, functie de altitudine si aparenta. Howard a folosit patru cuvinte din limba latina ca baza a clasificarii sale:

  • Cirrus – fibros, asemenea parului;
  • Cumulus – gramada;
  • Stratus – strat / nivel orizontal;
  • Nimbus – care aduc ploaia.

Combinand acesti patru termeni si introducand prefixul alto Howard a ajuns la clasificarea utilizata si in prezent a norilor: Norii superiori Cu plafonul peste 6.000 m: Genul cirrus (Ci) – sunt albi, delicati, matasosi si fibrosi la aspect si formeaza pachete sau benzi inguste.

  • Specia cirrus fibrus (Ci fib);
  • Specia cirrus uncinus (Ci unc);
  • Specia cirrus spissatus (Ci spi);
  • Specia cirrus castellanus (Ci cas);
  • Specia cirrus floccus (Ci flo).

Genul cirrocumulus (Cc) – sunt pachete subtiri stratificate incretite sau ondulate.

  • Specia cirrocumulus stratiformis (Cc str);
  • Specia cirrocumulus lenticularis (Cc len);
  • Specia cirrocumulus castellanus (Cc cas);
  • Specia cirrocumulus floccus (Cc flo).

Genul cirrostratus (Cs) – sunt subtiri, transparenti, albi. Soarele se vede prin ei si lasa umbre. Poate fi vizibil un halo (coroana luminoasa si colorata ce apare in jurul soarelui si a lunii, in special al Lunii pline).

  • Specia cirrostratus fibratus (Cs fib);
  • Specia cirrostratus nebulosus (Cs neb).

Norii de altitudine medie Cu plafonul intre 2.000 si 6.000 m: Genul altostratus (As) – sunt nori de culoare gri deschis, aspect fibros, uniform. Suficient de subtiri sa permita vizibilitatea Soarele, dar nu apare halo.

  • Specie: Nu au (sunt nori nebulosi, fara alte forme particulare).

Genul altocumulus (Ac) – sunt albi sau gri, cu forme si texturi variabile.

  • Specia altocumulus stratiformis (Ac str);
  • Specia altocumulus lenticularis (Ac len);
  • Specia altocumulus castellanus (Ac cas);
  • Specia altocumulus floccus (Ac flo).

Norii de altitudine joasa Genul stratocumulus (Sc) – variaza de la gri la alb si formeaza rulouri rotunjite.

  • Specia stratocumulus stratiformis (Sc str);
  • Specia stratocumulus lenticularis (Sc len);
  • Specia stratocumulus castellanus (Sc cas).
  • Genul stratus (St) – sunt straturi gri cu o baza uniforma. Sunt asociati cu burnita.
  • Specia stratus nebulosus (St neb);
  • Species stratus fractus (St fra).

Genul nimbostratus (Ns) – sunt de culoare gri inchis, grosi.

  • Specie: Nu au (sunt nori nebulosi si fara alte forme particulare).

Genul cumulus (Cu) – au aspect individualizat, de un alb stralucitor sau gri, cu densitate mare si forma de vata cu margini foarte precise.

  • Specia cumulus fractus (Cu fra);
  • Specia cumulus humilis (Cu hum);
  • Specia cumulus mediocris (Cu med);
  • Specia cumulus congetus (Cu con).

Genul cumulonimbus (Cb) – au aspect individualizat de nori imensi, dezvoltati pe verticala, cu baza neagra si lateralele albe. Sunt asociati cu precipitatii puternice si furtuni. Adesea au forma de nicovala la vârf.

  • Specia cumulonimbus calvus (Cb cal);
  • Specia cumulonimbus capillatus (Cb cap).

Norii. Nebulozitatea si plafonul norilor

Clasificare_nori Nebulozitatea reprezinta gradul de acoperire al cerului, se masoara prin apreciere vizuala sau instrumental cu nefoscopul, exprimandu-se in optimi. Plafonul reprezinta inaltimea bazei inferioare a norilor fata de sol si se exprima in metri sau picioare prin apreciere vizuala sau, instrumental, cu ceilometru, balonul de plafon, telemetru sau proiectorul de nor. Atunci cand nebulozitatea este mai mica sau egala cu 4/8 vorbim de baza norului iar cand este mai mare de 5/8 vorbim de plafonul norului.

Precipitatiile

Precipitatiile sunt particule de apa lichide, solide sau in amestec cazute din nori pe suprafata pamantului. Tipuri de precipitatii:

  • Burnita (DZ) – picaturi mici si dese de apa cu diametrul sub 0,5 mm; prezinta pericol cand ingheata formand polei; cade din norii ST.
  • Ploaia (RA) – picaturi de apa cu diametrul mai mare de 0,5 mm; cade din norii CU, SC, CB, AS si NS; prezinta pericol pentru aviatie atunci ca cade sub forma de ploaie care ingheata (FZRA).
  • Ninsoare (SN) – cade din norii CU, ST, SC, CB, AS si NS.
  • Ninsoare grauntoasa (SG) – particule de gheata foarte mici, cade din norii ST.
  • Lapovita – amestec de apa si zapada.
  • Mazariche (GS ) – graunte de gheata cu diametru sub 5 mm; cade din norii SC, CU si CB.
  • Grindina (GR) – particle sau bucati de gheata cu diametru intre 5 si 50 mm;cade din norii CB.
  • Granule de gheata (PL) – cade din norii AS si NS.
  • Ace de gheata (IC) – ace de dimensiuni foarte mici (de ordinul micronilor) care cad pe timp de cer senin cand temperaturile sunt sub -10 C la inaltimi foarte mari.

Cantitatea de precipitatii cazute se masoara cu ajutorul pluviometrului. Unitatea de masura este litru pe metru patrat, in cazul zapezii se masoara si grosimea stratului cazut.

Descopera Lumea

Descopera Lumea

Scrii un cuvant...cuvantul scris e un leac sau o otrava. Tu vei muri, dar tot ce-ai scris ramane-n urma drum deschis spre moarte sau spre paradis, spre ocara sau slava...
Descopera Lumea
loading...
Displaying 2 Comments
Have Your Say
  1. Truly Deeply Madly spune:

    super

  2. […] spirala in forma de palnie – drept o tornada, acesta trebuie sa fie in contact cu solul si cu norul care produce furtuna. Cand aceasta palnie vine in contact cu solul, se produce o zona concentrata […]

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Sentimente.ro

Parteneri





Vola.ro

Descopera Lumea – Galerie

Ceata plutind deasupra orasului Cape Town - Africa de Sud Hong Kong Mount-Roraima-Venezuela. Praga - Cehia Valletta-Malta Zapada si Fum Popocatepetl, Mexico
| RSS | Sitemap | Google+ | science blog |

Descopera Planeta. Norii si precipitatiile