Maladia Alzheimer ar putea fi tratata cu antidepresive!
Un antidepresiv, prescris frecvent, poate reduce productia ingredientului principal, care da nastere bolii Alzheimer. Cercetarile se fac la Facultatea de medicina Whashington din St. Louis si la Universitatea din Pennsylvania.
Studiile facute pe soareci si oameni, sustin ca rezultatele preliminarii sunt incurajante.
Aceste proteine sunt produse de o activitate cerebrală normala, dar, in cazul persoanelor mai in varsta afectate de Alzheimer, productia de beta-amiloid creste, acestea aglutinandu-se pentru a forma placi, cunoscute si sub denumirea de „placi senile”.
„Antidepresivele par a reduce semnificativ productia de beta-amiloid, si asta este interesant”, a spus profesorul John Cirrito, autorul principal al acestui experiment.
„Dar, in timp ce antidepresivele sunt in general bine tolerate, ele totusi prezinta riscuri si efecte secundare. Pana cand putem dovedi fara tagada, ca aceste medicamente ajuta lent sau ca pot opri boala Alzheimer la om, riscurile utilizarii acestui gratament trebuie luate in consderare. Insa nu mai e mult pana vom putea da un verdict.”, a continuat autorul
Beta-amiloid, este o proteina produsa de activitatea normala a creierului. Insa nivelul acestei proteine creste in creierul bolnavului de Alzheimer.
In trecut, cercetarile lui Currito, au demonstrat ca serotonina reduce nivelul de beta-amiloid in creier.
Cele mai multe antidepresive pastreaza serotonina in creier, iar acest lucru l-a facut pe profesorul Cirrito sa se intrebe daca nu cumva aceasta blocheaza crestereanivelului de beta-amiloid.
In 2011, cercetatorii au testat mai multe antidepresive pe soareci modificati genetic si imblonaviti de Alzheimer, pentru a observa efectul antidepresivelor in reducerea nivelului de beta-amiloid.
Intr-un al doilea experiment efectuat pe 23 de persoane sanatoase, cu varsta intre 18 si 50 de ani, s-a demonstrat ca o singura doza din acest antidepresiv a redus cu 37% productis de beta-amiloid din creier, dupa numai 24 de ore.
In prezent, cercetatorii incearca sa inteleaga detaliile moleculare ale serotoninei si cum afecteaza aceasta productia de beta-amiloid la soareci.
Ce este boala Alzheimer?
Boala Alzheimer (Morbus Alzheimer) este o afectiune degenerativa progresiva a creierului care apare mai ales la persoane de varsta inaintata, producand o deteriorare din ce in ce mai accentuata a functiilor de cunoastere ale creierului, cu pierderea capacitatilor intelectuale ale individului si a valorii sociale a personalitatii sale, asociata cu tulburari de comportament, ceea ce realizeaza starea cunoscuta sub numele de dementa (din latina: demens). Boala si modificarile organice din creier care o insotesc au fost descrise pentru prima data de Alois Alzheimer, psihiatru si neuropatolog german. Denumirea de „boala Alzheimer” a fost utilizata pentru prima data de psihiatrul german Emil Kraepelin in manualul sau de psihiatrie („Lehrbuch der Psychiatrie”, 1911). Aceasta boala reprezinta forma cea mai comuna de declin mintal la persoanele in varsta si a devenit tot mai frecventa o data cu cresterea longevitatii.
Boala Alzheimer este cea mai frecventa forma de dementa la persoanele in varsta si reprezinta jumatate din totalitatea cazurilor de dementa. Pentru tarile europene se estimeaza ca la persoanele in varsta de 65 de ani frecventa bolii Alzheimer este de ca. 2-3%, la varsta de 70 de ani 3%, la 75 de ani 6%, iar peste 85 de ani 25-40%. intr-un studiu recent denumit „PAQUID” efectuat in Franta, s-a constatat ca 17,8% din persoanele trecute de 75 de ani sunt atinse de boala Alzheimer sau de o forma inrudita de dementa. Potrivit statisticilor din Romania, incidenta tulburarilor mintale a crescut de la 605,2 persoane la 100.000 de locuitori in 1975, la 883,3 persoane / 100.000 de locuitori in 1993, fara a avea date asupra cazurilor de dementa.
In cazul unui debut precoce, inainte de varsta de 65 de ani – ca in cazul princeps al lui Alzheimer – se foloseste termenul de „dementa presenila”, cazurile aparute tardiv, la persoane in varsta de peste 70 de ani, corespund notiunii mai vechi de „dementa senila”.
Simptome cognitive
- Tulburari de memorie: dificultatea de a-si reaminti informatii anterior invatate si imposibilitatea de a acumula informatii noi. Primele care se pierd sunt evenimentele recente, in timp ce amintirile vechi pot fi conservate.
- Tulburari de vorbire: bolnavul nu isi mai gaseste cuvintele, chiar pentru notiuni simple.
- Incapacitatea de a efectua diferite activitati motorii coordonate: bolnavul „nu mai stie” cum sa se imbrace adecvat, cum se descuie usa cu cheia etc.
- Imposibilitatea de a recunoaste, identifica si denumi obiecte uzuale.
- Tulburari ale functiilor de organizare a activitatilor zilnice, incapacitatea de a lua decizii.
- Probleme legate de gandirea abstracta, tulburari de calcul, dezorientare temporala si spatiala, pierderea initiativelor.
- False recunoasteri: la inceput dificultate in recunoasterea fizionimiilor cunoscute, urmata de identificari eronate, care pot provoca stari de anxietate.
Aceste simptome se caracterizeaza printr-un debut gradat, bolnavul dezvolta anumite strategii pentru a-si disimula dificultatile, pentru un anumit timp isi pastreaza o „fatada” inselatoare, declinul insa se agraveaza progresiv.
Simptome non-cognitive
- Agitatie si agresivitate fizica sau verbala.
- Tulburari psihotice: halucinatii, de obicei vizuale, idei delirante (de persecutie, de gelozie, de abandon etc.).
- Tulburari ale dispozitiei afective: in principal depresie si anxietate, mai rar stari de euforie exagerata.
- Tulburari ale comportamentului alimentar: reducere sau crestere exagerata a apetitului, alimentatie neingrijita, ingerare de substante non-alimentare.
- Dezinhibitie sexuala: comentarii pe teme sexuale, gesturi obscene, mai rar agresivitate sexuala.
- Incontinenta urinara si pentru materii fecale, satisfacerea nevoilor fiziologice in locuri neadecvate sau in prezenta altor persoane.
Boala Alzheimer progreseaza in timp, dar rapiditatea agravarii depinde de la o persoana la alta. Unele persoane pot avea manifestari minime pana in fazele tardive ale bolii, alte persoane pierd capacitatea de a efectua activitati zilnice deja intr-o faza precoce a bolii. Nu exista pana in prezent posibilitatea unei vindecari. O persoana afectata de boala Alzheimer traiește in medie 8 – 10 ani de la aparitia primelor simptome, daca nu intervin alte cauze intercurente de moarte.
Sursa: Eurekalert, Wikipedia
- Machu Picchu – Leaganul civilizatiei incase - 15 aprilie 2018
- Inventii care ne-au marcat: Roata. Cine, cand si cum a inventat-o - 2 aprilie 2018
- Samsung Galaxy S7: Cum va arata el, VIDEO si specificatii tehnice - 26 februarie 2016