Publicat: Dum, Noi 2nd, 2014

Microbii si relatia lor cu oamenii

microbii

Microbii – Inspira. Simte aerul cum iti patrunde in nari. Diafragma ti se contracta, aerul e tras adanc in piept. Oxigenul se revarsa in cavitatile minuscule din plamani si ajunge in capilare, ca sa-ti energizeze fiecare celula din corp. Felicitari, tocmai ai inhalat cateva milioane de microbi!

Vie e si gura de aer pe care ai inspirat-o. Cand inspiram, captam in nari milioane de particule invizibile: praf, polen, picaturi fine de apa de mare, cenusi vulcanice, spori de plante. La randul lor, particulele gazduiesc o comunitate activa de bacterii si virusuri. Unele dintre ele pot provoca alergii sau o criza de astm. Altele, mult mai rare, sunt patogenii inhalati din aer care cauzeaza ei insisi boli ca SARS, tuberculoza si gripa.

Dar respirati usurati: cei mai multi microbi din aer ne dauneaza prea putin sau deloc, iar unii ne sunt, aproape sigur, benefici. Adevarul e ca stim despre ei inca destul de putin.

Cititi si: EBOLA. Ce este si cum se manifesta Ebola. Afla totul despre ea

Microbii – Despre bacteriile care constituie o mare parte din biomasa Pamantului am aflat de-abia acum 350 de ani, cand Antoni van Leeuwenhoek a pus la microscop mostre de apa din iazuri si saliva. Virusurile – mult mai mici decat bacteriile, dar cu mult mai numeroase decat toate celelalte forme de viata la un loc – au fost descoperite cu de-abia un secol si ceva in urma, cand pe strazi circulau deja automobilele. si doar in ultimele decenii am ajuns sa ne dam seama ca microbii se afla peste tot, ca prospera din varful norilor pana la adancimi de kilometri sub suprafata Terrei. De-abia am inceput sa le intelegem rolul vital in sanatatea noastra si a Pamantului. Ne mandrim ca am explorat aproape toate locurile de pe planeta, dar in spatele lumii noastre se afla lumea nevazuta a microbilor – care, adesea, o conduce pe a noastra.

Microbii – IGNORANTA NOASTRA DIN TRECUT cu privire la abundenta de microbi pe Terra se tragea in primul rand din faptul ca pe cele mai multe microorganisme nu le puteam cultiva in laborator. Mai recent, am reusit, prin tehnicile de secventiere a ADN-ului, sa studiem populatii intregi intr-un mediu controlat, fara sa fie nevoie sa le crestem in vase Petri. in 2006, de pilda, oamenii de stiinta de la Laboratorul National Lawrence Berkeley au anuntat ca in mostrele de aer colectate din San Antonio si Austin, Texas, s-au gasit cel putin 1.800 de specii distincte de bacterii aeropurtate, ceea ce face aerul aproape la fel de bogat in microorganisme ca solul. Erau bacterii din campuri cu fan, din statii de epurare a apei, din izvoare termale si din gingii de om, plus bacteria, surprinzator de raspandita, intalnita in vopseaua scorojita.

Majoritatea microbilor aeropurtati nu vin de prea departe, dar unii calatoresc pe distante enorme. Praful din deserturile Chinei zboara peste Pacific pana in America de Nord, apoi spre est pana in Europa si ajunge sa faca ocolul lumii. Astfel de nori de praf poarta bacterii si virusuri din solurile de origine, precum si alti microbi adunati din fumul gunoaielor arse sau din ceata de deasupra oceanelor traversate. intr-o gura de aer ai inhalat intreaga lume.

Virusul ebola

Virusul ebola

Cititi si: EBOLA. Ce este si cum se manifesta Ebola. Afla totul despre ea

Deasupra aerului pe care-l respiram, atmosfera superioara contine si ea microbi, care plutesc pana la 36 km deasupra Pamantului. Cred ca ar putea ajunge si mai sus, desi e greu de crezut ca ar supravietui mult fara apa si nutrienti. La altitudini mai joase, supravietuiesc si chiar prospera. Exista dovezi ca, in ciuda cantitatii mari de ultraviolete care ar ucide cele mai multe bacterii, unele metabolizeaza si, poate, chiar se reproduc in nori. De fapt, e posibil sa aiba un rol in formarea fulgilor de zapada, care nu se pot forma decat in jurul unui nucleu de cristalizare – o particula minuscula. In 2008, Brent Christner, de la Louisiana State University, a demonstrat, impreuna cu colegii lui, ca microorganismele sunt cele mai eficiente nuclee generatoare prezente in zapada. Ati inteles bine – zapada e vie, la propriu.

Microbii nu sunt simpli locatari ai aerului, ei l-au si creat – cel putin, partea de aer de care depindem cel mai mult. La inceputurile vietii pe Pamant, atmosfera continea extrem de putin oxigen. Oxigenul e un produs rezidual al fotosintezei, iar inventarea procesului respectiv, acum circa 2,5 miliarde de ani, o datoram cianobacteriilor. Ele sunt direct responsabile de pana la jumatate din oxigenul generat anual pe planeta, iar la o mare parte din restul contribuie indirect. Cu sute de milioane de ani in urma, unele forme primitive de cianobacterii au intrat in celulele din a caror evolutie aveau sa apara plantele. Odata incorporate in aceste plante timpurii, au evoluat in cloroplaste, bateriile solare producatoare de oxigen din celulele vegetale. impreuna, cianobacteriile de sine statatoare si verii lor de mult pierduti, cloroplastele din plante, efectueaza aproape toata fotosinteza de pe planeta noastra.

Mai tineti minte microbii aeropurtati pe care, fara sa va dati seama, i-ati inhalat? Aceia sunt doar in trecere. Caile voastre nazale adapostesc si ele o populatie numeroasa si complexa de locatari permanenti. Majoritatea bacteriilor din narile noastre fac parte din trei genuri: Corynebacterium, Propionibacterium si Staphylococcus. Sunt doar o comunitate printre multele care compun microbiomul uman – intreaga gama genetica de bacterii si alte organisme care traiesc pe piele, gingii si dinti, in canalul reproductiv si in special in intestinele tale.

Adunati, microbii din corpul uman sunt de zece ori mai numerosi decat celulele si cantaresc cel putin cat creierul – in medie 1.350 g la un adult. Asadar, suntem in acelasi timp organisme si ecosisteme dens populate, cu habitate ale caror specii difera intre ele asa cum difera animalele din jungla de cele din desert. Chiar si microbii gingiilor dintre dinti variaza enorm, ceea ce sugereaza – cum spune David Relman, de la Universitatea Stanford – ca „fiecare dinte e o insula, o stanca izolata de ape“.

Microbii, in mare parte din ei, din corpul nostru sunt benefici sau traiesc in noi gratis, fara sa ne deranjeze. Ne ajuta sa ne digeram hrana si sa absorbim nutrientii. Genereaza vitamine esentiale si proteine antiinflamatoare, pe care genele noastre nu le pot produce, ne antreneaza sistemul imunitar pentru combaterea intrusilor infectiosi. Bacteriile de pe piele secreta un fel de emolient natural, care impiedica aparitia de crapaturi prin care s-ar strecura agentii patogeni.

Prima doza de complici microbieni ne-o primim la trecerea prin vaginul mamei, a carui populatie bacteriana se schimba radical in timpul sarcinii. De exemplu, Lactobacillus johnsonii, care de obicei traieste in intestine si ne ajuta sa digeram laptele, devine mai abundenta in vagin; astfel, nou-nascutul e expus la ea, ceea ce probabil il pregateste pentru digerarea laptelui mamei.

Microbii – Corpurile noastre adapostesc si unii chiriasi dubiosi. Cam o treime dintre noi avem permanent in nari Staphylococcus aureus, o bacterie de obicei benigna, care poate deveni virulenta. De obicei, pare sa fie tinuta la respect de concurenta din partea altor membri ai comunitatii din nari. Dar S. aureus poate deveni infam, mai ales cand se aventureaza in alte medii. in piele poate provoca orice, de la cate un cos ocazional, la infectii cu potential fatal. In unele conditii, bacteriile individuale formeaza o pelicula care actioneaza ca un front unit, invadand tesuturi noi si chiar infectand catetere intravenoase si alte echipamente spitalicesti. Tulpinile de S. aureus rezistente la antibiotice pot cauza infectii letale, ca sindromul socului toxic sau fasceita necrozanta – boala care consuma carnea.

Staphylococcus aureus

Staphylococcus aureus

Astfel de tulpini sunt periculoase tocmai fiindca sunt rezistente la antibiotice, aceste minuni ale medicinei moderne care au salvat milioane de vieti, incepand cu mijlocul secolului trecut. Cu cat aflam mai multe despre microfauna insa, cu atat mai mult ne dam seama cat este de usor ca microbii benefici sa fie prinsi in focul incrucisat dintre antibiotic si tinta vizata. intre 10 si 40% dintre copiii carora li s-au administrat antibiotice cu spectru larg dezvolta diaree asociata cu antibioticele, fiindca le-au fost afectati microbii din intestine.

Microbii – In timp, administrarea frecventa de antibiotice din primii ani de viata poate avea efecte si mai grave. Se stie de mult ca Helicobacter pylori, un microb din stomac, provoaca ulcere unor persoane, dar majoritatii oamenilor le serveste functia utila de reglare a celulelor imunitare din stomac. Martin Blaser, microbiolog de la Universitatea New York, care a studiat H. pylori zeci de ani, observa ca tot mai putini adulti au microbul respectiv, in parte din cauza dozelor mari si repetate de antibiotice din copilarie. Blaser crede ca exista o legatura intre prezenta mai scazuta a bacteriei si inmultirea cazurilor de astm printre tinerii americani.

Helicobacter pylori

Helicobacter pylori

Asta inseamna ca ar trebui sa tratam copiii care respira greu cu o doza sanatoasa de H. pylori? De cele mai multe ori, nu e atat de simplu. Pe masura ce aflam mai multe despre relatiile dintre noi si microbii nostri – si despre propriile lor interactiuni complexe –, oamenii de stiinta incep sa vada lumea microbiologica din perspectiva consacrata a ecologului fata de ecosistem: nu ca pe o colectie de specii, ci ca pe un mediu dinamic, definit de multitudinea de interactiuni dintre componenti. Concluzia ar fi ca antibioticele trebuie utilizate cu mai multa grija si ca trebuie incurajate mai mult tratamentele probiotice specifice, care nu se limiteaza la a spori temporar cantitatea dintr-un tip anume de microb, ci sustine intreaga populatie microbiana, pentru o viata mai sanatoasa. „Cum sa dezechilibram comunitatea deja stim – spune Katherine Lemon, cercetator in microbiologie la Institutul Forsyth, din Cambridge, Massachusetts, si clinician la Spitalul pentru Copii din Boston. Acum trebuie sa invatam cum s-o ingrijim pana revine la starea normala de sanatate.“

Perspectiva aceasta asupra relatiei noastre cu microbii – organisme cu care ne impartim corpul si care trebuie ingrijite si gospodarite pentru binele nostru – e foarte indepartata de abordarea pe care o implica slujba mea, conform careia sunt ucigasi care trebuie vanati si eradicati pana nu se raspandesc. Fireste, ambele perspective sunt valide. Nu trebuie sa ne lasam garda jos fata de amenintarea agentilor patogeni infectiosi. Dar, pe masura ce exploram lumea microbiana, teama de fiintele invizibile din jur si dinauntrul nostru trebuie temperata de respectul pentru lucrurile pe care le aflam despre ele si de un val de interes pentru ceea ce ne ramane de descoperit.

Cititi si: EBOLA. Ce este si cum se manifesta Ebola. Afla totul despre ea

Sursa: Nathan Wolfe – Virusolog, director al Instututului de cercetare Global Viral SUA

Descopera Lumea

Descopera Lumea

Scrii un cuvant...cuvantul scris e un leac sau o otrava. Tu vei muri, dar tot ce-ai scris ramane-n urma drum deschis spre moarte sau spre paradis, spre ocara sau slava...
Descopera Lumea
loading...

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Sentimente.ro

Parteneri





Vola.ro

Descopera Lumea – Galerie

Alesund - Norway Imaginati-va locuind aici!- Hallstatt, Austria Istanbul Rio de Janeiro - Brazilia Valletta-Malta Zapada si Fum Popocatepetl, Mexico
| RSS | Sitemap | Google+ | science blog |

Microbii si relatia lor cu oamenii