Publicat: mie, apr. 30th, 2014

Sistemul Solar. Luna, satelitul natural al Pamantului

sistemul solar LunaLuna a prezentat intotdeauna, alaturi de Soare, o importanta deosebita pentru civilizatia umana. Timpul a curs in functie de ea, fiind prezenta de mii de ani in calendare. Mareele declansate de aceasta au influentat viata oamenilor marii.

Luna este singurul satelit natural al Pamantului. De asemenea, este singurul corp ceresc pe care omul a calcat, pana in prezent. Peste 70 de aparate trimise de om au ajuns la satelit, iar 12 astronauti au pasit pe suprafata sa, aducand inapoi pe Pamant 382 kg de roca lunara.
Prezenta pe orbita a Lunii stabilizeaza Pamantul, ceea ce duce la un climat mult mai uniform de-a lungul miliardelor de ani, foarte important pentru dezvoltarea vietii.

ORIGINEA

Exista mai multe teorii cu privire la nasterea Lunii. Cea mai raspandita spune ca Terra a fost lovita de un planetoid de marimea lui Marte, impactul aruncand in spatiu materie ce a ramas pe orbita si treptat s-a condensat si acumulat, formand satelitul. Existau speculatii cum ca Luna s-ar fi rupt de planeta din cauza fortei centrifuge prea mari, lasand in urma un bazin (Oceanul Pacific). insa rotatia n-ar fi putut fi atat de mare.

pamantul vazut de pe luna

 

Altii au sustinut ca Luna s-a format independent de Terra si a fost capturata ulterior. insa conditiile nu au fost propice pentru asemenea transfer. Exista si teoria formarii comune din discul de acretie primordial. Luna s-ar fi format din discul de materie ce inconjura Pamantul, la fel cum planetele s-au format in jurul Soarelui. insa acest mod de formare nu explica de ce Luna are un nucleu atat de redus.
Indiferent in ce fel a luat nastere, sfarsitul il stim: din pacate, pierdem Luna! Aceasta se departeaza de noi cu 3,5 cm/an. Efectele mareice incetinesc rotatia terestra (1,48 s/secol) si trimit satelitul pe orbite tot mai departate. Se teoretizeaza ca Luna ar fi fost de 15 ori mai aproape in momentul formarii sale. Peste cateva milioane de ani nu vor mai exista eclipse de Soare totale, datorita departarii si micsorarii diametrului aparent al Lunii pe cer.

ORBITA

Luna orbiteaza la aproape 400.000 km de Pamant (cam 30 diametre ale acestuia). Diametrul satelitului este de 3.474 km, de 3,7 ori mai mica decat planeta noastra; Luna este astfel al cincilea satelit ca marime din Sistemul Solar (si ca diametru, si ca masa), dupa Ganymede (Jupiter), Titan (Saturn), Callisto si Io (Jupiter).
Luna completeaza o orbita in 27,3 zile, iar fazele lunare se repeta la fiecare 29,5 zile. Ne arata mereu aceeasi fata, avand o rotatie sincronizata. Desi cand s-a format Luna avea o rotatie mult mai rapida, aceasta a fost incetinita de efectele mareice de deformare cauzate de Pamant. Datorita libratiilor, variatii ce rezulta din excentricitatea orbitei, vedem mai mult de jumatate (59%) din suprafata selenara.

orbita lunii

Luna si Pamantul se influenteaza reciproc in diverse moduri, cel mai vizibil fiind mareele. Majoritatea efectelor mareice de pe Terra sunt cauzate de gravitatia selenara, si mult mai slab de catre Soare.
Centrul de masa al Lunii difera de centrul geometric cu aproximativ 2 km, in directia Pamantului.

SUPRAFATA

Suprafata Lunii prezinta anumite structuri:

  • marile, ce sunt zone mai intunecate, netede ca o campie, numite asa deoarece astronomii antici au crezut ca sunt pline cu apa. in realitate sunt scurgeri de lava bazaltica in depresiuni, asociate cu bazine de impact. in timp ce marile ocupa 31% din suprafata emisferei vizibile de pe Terra, pe cealalta parte acestea sunt in proportie de doar 2%.
  • continentele, cu inaltimi mai mari ca marile, cu lanturi de munti. Acestea apar mai luminoase.
  • craterele de impact, in numar de peste jumatate de milion cele cu diametrul mai mare de 1 km. Cel mai mare crater, si pana in 2008 cel mai mare crater cunoscut din Sistemul Solar, este bazinul Aitken de la Polul Sud, situat pe partea invizibila, cu un diametru de 2.240 km si 13 km adancime.

Station 5 pan frame South Massif

Exista regiuni lunare ce sunt luminate tot timpul zilei, in special in timpul verii, iar unele funduri de cratere sunt intr-o eterna penumbra. Luna nu are atmosfera, iar diferenta de temperatura este dramatica, solul incalzit ajungand la 130 C, la umbra fiind -150 C.
Impactul cu cometele a adus probabil pe Luna o cantitate destul de insemnata de apa. Radiatia solara insa descompune apa de suprafata in elemente componente. Doar in regiunile permanent intunecate am putea cauta urme de gheata.

STRUCTURA

Structura interna a Lunii arata similar cu a majoritatii corpurilor mari telurice: crusta, manta si nucleu. Crusta este in principal formata din oxigen, siliciu, magneziu, fier, calciu si aluminiu. Se estimeaza ca grosimea sa ar fi de 50 km.
Mantaua lunara contine mai mult fier decat cea a Pamantului. Starea sa lichida a dat nastere marilor lunare. Densitatea Lunii se situeaza pe locul doi ca marime in cadrul satelitilor din Sistemul Solar, dupa Io (Jupiter).
Nucleul cuprinde doar 20% din marimea Lunii, si se crede ca ar cuprinde fier, in amestec cu nichel si sulf. Starea sa s-ar putea sa fie partial topita. Luna este lipsita de placi tectonice si vulcani activi. Cutremurele ce se produc au adancimi mari si sunt rezultate probabil in urma efectelor mareice ale Terrei.

ATMOSFERA

Luna are o atmosfera insignifianta. Sursele sale sunt gazele eliberate in urma proceselor de dezintegrare radioactiva din crusta si manta; o alta sursa este impactul cu micrometeoriti si cu radiatia solara, ce ridica in atmosfera diverse componente ale solului. Toate aceste elemente recad pe suprafata, ca urmare a actiunii gravitatiei, sau sunt pierdute in spatiu.

CAMPUL MAGNETIC

Luna nu are un camp magnetic puternic si dipolar, astfel incat sa fie generat de efectul de dinam din nucleu. Campul magnetic selenar isi are aproape in totalitate originea in crusta. Magnetizarea crustei s-ar putea sa fie efectul unei magnetizari a nucleului, la inceputul istoriei sale, insa dimensiunea acestuia, foarte mica, este un argument contra. O alta teorie spune ca acest camp ar fi putut fi generat de marile impacturi; cele mai mari valori ale sale par sa se inregistreze la antipozii craterelor gigantice.

 

Sursa:  WikipediaScientia.roSpace.com

Descopera Lumea
loading...
Displaying 2 Comments
Have Your Say
  1. […] Cometa Siding Spring va trece pe langa Marte la o distanta de aproximativ 139,500 km. (cca. o treime din distanta de la Pamant la Luna). […]

  2. […] a carei forma aminteste de legendara capsula Apollo (care i-a dus pe astronautii americani pe Luna), cantareste 8,6 tone si a fost construita de compania americana Lockheed Martin. Cu o capacitate […]

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>





Descopera Lumea – Galerie

Ceata plutind deasupra orasului Cape Town - Africa de Sud Hong Kong Imaginati-va locuind aici!- Hallstatt, Austria Ponte Vecchio - Italia Praga - Cehia Rio de Janeiro - Brazilia
| RSS | Sitemap | Google+ | science blog |

Sistemul Solar. Luna, satelitul natural al Pamantului