Publicat: mie, Apr 30th, 2014

Sistemul Solar. Marte

marteOamenii din vechime au vazut in Marte un camp de batalie insangerat, culoarea rosie facandu-i sa numeasca aceasta planeta dupa zeul razboiului. Aceasta culoare este data in realitate de oxidul de fier (rugina). Ca luminozitate, dupa Venus si Jupiter este cea mai vizibila. Din acest motiv este si cunoscuta din timpuri preistorice.

ORBITA

Marte este a patra planeta de la Soare, aflandu-se la o distanta de 228 mil. km de acesta (1,5 UA). Datorita acestei departari, anul martian dureaza cat 2 ani terestri. Raza planetei este doar jumatate din cea a Pamantului, si are, comparativ, doar o zecime din masa acestuia, fiind si mai putin densa. De aceea gravitatia la suprafata planetei Marte este doar o treime din cea de pe Terra; desi Marte este mult mai mare si mai masiv decat Mercur, gravitatia la suprafata celei mai apropiate planete de Soare este ceva mai ridicata, datorita densitatii foarte mari.

Sistemul solar venus

Excentricitatea orbitei este destul de ridicata, 9%, doar Mercur, dintre planete, avand una mai mare. Acest lucru duce la variatii de temperatura de 30 C intre afeliu si periheliu, ceea ce are impact direct asupra climei planetei.
Inclinatia axei fata de ecliptica este similara cu cea a Pamantului, ceea ce face ca pe Marte anotimpurile sa fie foarte asemanatoare, in schimb de doua ori mai lungi. Temperatura variaza intre -87 si -5 grade C.

STRUCTURA

Modelele curente arata ca interiorul planetei prezinta un nucleu cu o raza de aproximativ 1.480 km, format in cea mai mare parte din fier, plus 15-17% sulf. Nucleul este partial fluid. De jur imprejur exista o manta din silicati. Crusta are o grosime medie de 50 km.

SUPRAFATA

Suprafata planetei este in principal compusa din bazalt, cu rare zone bogate in silicati, si acoperita de oxid de fier (rugina) fin precum pudra de talc. Ca si in cazul celorlalte planete telurice, suprafata a fost modificata de vulcanism, impacturi cu alte corpuri, miscari ale crustei si eroziune atmosferica.
Marte nu are camp magnetic, insa exista zone de crusta magnetizate in trecut, asemanatoare benzilor prezente pe fundul oceanului terestru. Astfel, s-ar putea ca Marte in trecut sa fi avut placi tectonice.

RELIEFUL

Marte este o planeta a extremelor in ceea ce priveste relieful. Ea detine recordul la cel mai inalt munte din Sistemul Solar, Olympus Mons, stins in prezent, care are aproximativ 25 km inaltime si 500 km circumferinta; un lant urias de vulcani, lung de 4.000 km si inalt de 10 km, in regiunea de nord, atat de mari incat deformeaza conturul planetei; un sistem de canioane, Valles Marineris, cu o adancime de 2-7 km si o intindere pe o cincime din circumferinta planetei (in comparatie, Marele Canion are doar 446 km lungime si o adancime de 2 km); Hellas Planitia, un crater de impact in emisfera sudica, cu diametrul de 2.000 km si o adancime de 6 km. De asemenea, pe Marte exista un al doilea canion ce depaseste marele nostru canion – Maadim Vallis (numele ebraic al lui Marte) are 700 km lungime, iar in trecut este posibil sa fi fost strabatut de apa lichida.

suprafata marte

Emisfera sudica este predominant acoperita de cratere foarte vechi, in timp ce cea nordica prezinta zone mult mai recent formate. intre aceste zone exista chiar o granita de cativa km grosime.
Marte are doua calote polare, cea nordica localizata in PlanumBoreum, iar cea sudica in Planum Australe. Acestea sunt compuse din gheata carbonica si apa inghetata, in amestec cu praf. in perioada verii, calotele polare se retrag, gheata carbonica sublimand, ramanand doar straturile de gheata normala. Schimbarile sezoniere in extinderea sau retragerea calotelor polare modifica presiunea atmosferica globala cu pana la 25%. Calota polara nordica are un diametru de 1.000 km si o grosime medie de 2 km, iar cea sudica, de 350 km si grosimea de 3 km.

APA

Pe Marte exista dovezi geologice clare ale prezentei in trecut a apei lichide, dar in prezent aceasta nu poate exista decat in conditii trecatoare, metastabile. Determinarea varstei craterelor de pe Marte indica faptul ca eroziunea a incetat cu 3,5 miliarde de ani in urma.
In prezent, temperatura medie scazuta de pe Marte si presiunea foarte mica nu permit existenta apei lichide la suprafata. insa se crede ca in trecut lucrurile au stat diferit, iar planeta a avut cantitati importante de apa lichida, ce a lasat in urma marturii.
In 2002, Mars Odyssey a detectat cantitati mari de gheata la doar un metru sub suprafata, cantitate ce ar umple de doua ori lacul Michigan. Diverse analize ale unor formatiuni si minerale aflate pe Marte, ce se formeaza numai in prezenta apei lichide, sugereaza si ele un trecut umed.

ATMOSFERA

Cu eoni in urma, Marte era mult mai asemanator Pamantului. Dar, in timp ce dioxidul de carbon de pe Terra a fost prins in roci, formand carbonatii, Marte nu a putut recicla acest gaz, datorita lipsei activitatii tectonice. Dioxidul de carbon nefiind eliminat in atmosfera, efectul de sera nu s-a produs, temperatura ramanand foarte scazuta.
O cantitate considerabila de substante volatile s-a pierdut in spatiu de-a lungul istoriei planetei. Cea mai mare pierdere a avut loc in aceeasi perioada in care s-a observat ca s-a schimbat intreaga clima.

atmosfera marte

Atmosfera planetei Marte este subtire, compusa in principal din dioxid de carbon (95,72%), apoi azot (2,7%), argon (1,6%), si urme de oxigen (0,13%), monoxid de carbon (0,07%) si apa (0,03%). Presiunea medie la sol este de 7 milibari, mai putin de a suta parte din atmosfera la nivelul marii pe Terra. Comparativ, pe planeta noastra aceasta presiune se intalneste la o altitudine de 35 km. Insa, desi pare a fi neglijabila, in realitate este suficienta pentru a produce furtuni de praf care ocazional cuprind intreaga planeta.
Aceasta atmosfera rarefiata produce si ea un efect de sera, ce ridica temperatura cu 5 K, mult mai putin decat pe Pamant sau pe Venus. A fost detectat metan in atmosfera martiana. Metanul este un gaz instabil, ce se descompune rapid sub actiunea radiatiei ultraviolete, nerezistand in atmosfera mai mult de cateva sute de ani. Acest lucru inseamna ca este regenerat. S-a vehiculat ideea ca ar exista microorganisme ca metanogeni. Activitatea vulcanica sau impactul cu o cometa ar fi alte cauze care sa duca la generare de metan, insa aceste evenimente sunt improbabile in trecutul apropiat. S-a descoperit in cele din urma ca o reactie nonbiologica, implicand apa, dioxidul de carbon si olivina, un mineral prezent din abundenta pe Marte, ar produce de asemenea metan.

CAMPUL MAGNETIC

Campul magnetic al planetei rosii exista, desi nu la nivel global. Intensitatea sa este foarte scazuta, probabil ceea ce a ramas de la campul magnetic global existent cand planeta era tanara.

VIATA PE MARTE?

La sfarsitul secolului 19, Giovanni Schiaparelli a realizat o harta a ceea ce a crezut ca sunt canale pe suprafata planetei Marte, construite de o civilizatie pentru a aduce apa dinspre calotele polare spre campiile cultivate. Acestea s-au dovedit doar efecte optice, datorate puterii slabe a telescoapelor de atunci, deoarece aceste canale nu coincid cu nicio formatiune geologica.
S-a observat de asemenea ca durata zilei pe Marte este aproximativ egala cu cea terestra, iar axa de rotatie are aceeasi inclinatie, deci exista anotimpuri. in timpul primaverii se putea vedea cum suprafata se inchide la culoare, astfel s-a lansat ipoteza ca zapada se topeste si lasa loc vegetatiei sa creasca. Astazi se stie ca acest lucru se intampla datorita furtunilor de nisip.
Unele indicii sugereaza ca planeta a fost in vremuri indepartate mult mai primitoare decat este astazi. insa se pune intrebarea daca viata a aparut si a avut timp sa se dezvolte aici. Au fost gasiti compusi organici in meteoriti proveniti de pe planeta rosie, iar unii oameni de stiinta au tras concluzia ca acestia nu pot proveni decat de la forme de viata primitive, insa s-a concluzionat ca de asemenea activitatea vulcanica sau geologica poate elibera aceste tipuri de compusi. De asemenea se fac speculatii cum ca viata ar putea exista si in prezent ascunsa sub sol, unde exista apa si radiatiile daunatoare nu ajung. Insa acest lucru il vom afla cu certitudine doar cand vom explora detaliat planeta.
In principiu, Marte este planeta cea mai promitatoare din punct de vedere al posibilitatilor de populare. insa are si dezavantaje: se afla destul de departe de Soare, iar apa ingheata; campul magnetic este slab, iar radiatia cosmica atinge nestingherita solul; atmosfera este foarte subtire, astfel ca transferul de caldura si protectia termica sunt insuficiente, iar presiunea e mult prea mica pentru a pastra apa lichida, chiar si la temperaturi peste 0 grade C; activitatea geologica s-a oprit, ceea ce inseamna ca elementele nu mai pot circula din exterior in interior si invers.

SATELITII PLANETEI MARTE

Marte are doi sateliti mici, Phobos si Deimos. Cel mai probabil este ca acestia sunt asteroizi capturati de gravitatia planetei. De la suprafata planetei, miscarea acestora pe cer difera considerabil de cea a satelitului nostru natural. Phobos rasare la vest, apune la est dupa doar 4 ore si un sfert, si rasare din nou dupa doar 11 ore, in vreme ce Deimos rasare din est, insa foarte incet, luandu-i 2,7 zile sa strabata tot cerul. Ca si Luna, satelitii lui Marte prezinta mereu aceeasi fata spre planeta.

marte phobos-deimos

Phobos

Pentru ca orbita lui Phobos se afla sub altitudinea normala, in 30-80 mil. ani acesta se va prabusi pe Marte sau se va rupe in bucati transformandu-se intr-un inel. Este cea mai apropiata orbita de planeta mama comparativ cu orice alt satelit din Sistemul Solar, mai putin de 6.000 km de suprafata. Fiind atat de aproape de planeta, nu poate fi vazut la latitudini mai mari de 70 grade.
Avand o forma neregulata, gravitatia pe Phobos prezinta diferente de pana la 210%. Fortele mareice pe care le are planeta asupra lui mai mult decat dubleaza aceste diferente, ajungand pana la 450%. Phobos are o gravitatie de o mie de ori mai mica decat cea de pe Terra.
Vazut de pe Phobos, Marte arata de 6.400 mai mare si de 2.500 mai luminos decat Luna plina pe cerul noptii, acoperind o patrime din intreaga emisfera cereasca. Vazut de la nivelul ecuatorului lui Marte, Phobos apare cat o treime din satelitul nostru.
Phobos se prezinta foarte neregulat. Dimensiunile sale sunt de 27 x 21 x 18 km. Suprafata sa este acoperita de impacturi cu alte corpuri. Cel mai mare crater este cel numit Stickney, atat de mare raportat la satelit incat probabil aproape l-a dezintegrat.
Deimos este de asemenea neregulat, cu dimensiunile 15 x 12 x 10 km. Roca este carbonica, asemeni meteoritilor de acest tip. Prezinta cratere, insa mai putine decat Phobos, craterele sale fiind acoperite partial cu regolit.

Deimos

Vazut de pe Deimos, Marte este de 1.000 ori mai mare decat Luna plina. Vazut de pe Marte, apare ca o stea pentru ochiul liber.

 

Sursa:  WikipediaScientia.roSpace.com

Descopera Lumea

Descopera Lumea

Scrii un cuvant...cuvantul scris e un leac sau o otrava. Tu vei muri, dar tot ce-ai scris ramane-n urma drum deschis spre moarte sau spre paradis, spre ocara sau slava...
Descopera Lumea
loading...
Displaying 2 Comments
Have Your Say
  1. […] cateva zile, Cometa Siding Spring, va trece foarte aproape de Planeta Marte. Acesta este un lucru foarte rar, astfel de intalniri intamplandu-se o data la un milion de ani, ne […]

  2. […] construita pentru a transporta, intr-un viitor, astronauti catre un asteroid sau spre planeta Marte, trebuia sa fie lansata joi, la ora 12.05 GMT, de la Cape Canaveral, intr-un prim zbor de testare, […]

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Sentimente.ro

Parteneri





Vola.ro

Descopera Lumea – Galerie

Hong Kong Istanbul Monaco - Franta Nava Spatiala Enterprise deasupra orasului Sao Jose dos Campo - Brazilia Praga - Cehia Rio de Janeiro - Brazilia
| RSS | Sitemap | Google+ | science blog |

Sistemul Solar. Marte