Publicat: lun, Mai 5th, 2014

Sistemul Solar. Satelitii lui Saturn

Satelitii lui Saturn

Satelitii lui Saturn, ca si la Jupiter, sunt  numerosi sateliti, de dimensiuni foarte diverse si cu particularitati surprinzatoare. O parte din acesti sateliti interactioneaza cu inelele planetei. in acest articol ne vom concentra pe 4 dintre sateliti: Titan, Enceladus, Iapetus si Mimas.

Satelitii majori si inca aproape douazeci din cei cu dimensiuni mai reduse orbiteaza normal, in sensul rotatiei planetei si relativ in planul acesteia. Restul satelitilor, mici cu o singura exceptie – Phoebe, au orbite neregulate, aflate la distante mari de planeta, cu inclinatii mari fata de ecuator si in unele cazuri cu miscare retrograda.
Titan, cel mai mare satelit saturnian si al doilea din Sistemul Solar, dupa Ganymede (Jupiter), contine nu mai putin de 96% din masa aflata pe orbita in jurul planetei. Celelalte sase luni mari contin aproape 4%, si doar 0,04% reprezinta, la un loc, toti ceilalti sateliti minori si inelele.
De la orbitele joase spre cele inalte, ordinea satelitilor importanti, in functie si de pozitionarea inelelor, este urmatoarea: inelul D, inelul C, inelul B, inelul A, Atlas, Prometeus, Pandora, Epimitheus, Janus, inelul F, inelul G, Mimas, inelul E, Enceladus, Thetys, Telesto, Calypso, Dione, Helene (aici se termina inelul E), Rhea, Titan, Hyperion, Iapetus, Phoebe.
Diversitatea satelitilor lui Saturn este uimitoare. Titan este atat de mare incat afecteaza orbitele satelitilor din vecinatate. Iapetus are o emisfera stralucitoare ca zapada, iar cealalta intunecata ca smoala, si o regiune liniara inalta de-a lungul ecuatorului. Phoebe orbiteaza planeta in directie opusa. Mimas prezinta un crater urias, atat de mare incat impactul ce l-a produs aproape ca a dezintegrat satelitul. Enceladus, un mic satelit, este activ geologic, avand vulcani de gheata. Hyperion are o forma aplatizata si se roteste haotic, un probabil rezultat al unei coliziuni recente. Tethys are o uriasa crapatura ce se intinde pe aproape trei sferturi din diametrul lunii. O serie de sateliti sunt prinsi in puncte Lagrange, orbitand impreuna. Peste 15 sateliti arata mereu aceeasi fata catre planeta, la fel ca Luna noastra. Janus si Epimetheus sunt co-orbitale; de aproximativ aceeasi marime, au orbite ce difera cu doar cativa kilometri, pe care le schimba reciproc la fiecare 4 ani.

Titan

Aproape de marimea lui Marte si avand o atmosfera mai densa decat cea terestra, Titan ar fi considerat fara nicio retinere o planeta daca ar fi orbitat Soarele. Al doilea satelit ca marime din Sistemul Solar, singurul cu o atmosfera apreciabila si unicul corp cunoscut, exceptand planeta noastra, care are lichide la suprafata, Titan este cu adevarat interesant de studiat.
Asemeni planetei Venus, Titan nu a putut fi observat in detaliu inainte de misiunea Cassini-Huygens, din cauza atmosferei dense si opace. De altfel, din cauza acestei atmosfere initial satelitul a fost considerat mai mare decat Ganymede, ocupand primul loc ca dimensiuni.

Titan

Titan orbiteaza Saturn in aproape 16 zile. La fel ca Luna, si de altfel ca multi alti sateliti ai planetelor mari, perioada de rotatie si cea de revolutie coincid, aratand mereu aceeasi fata catre planeta ce-l gazduieste. Pe langa acest fapt, este in rezonanta si cu un alt satelit, Hyperion, in raport de 3:4.
Cu o densitate de aproape doua ori cat cea a apei, Titan are interiorul compus in proportii egale din gheata si roca. Roca se regaseste probabil in centru, iar gheata in straturile superioare. Este posibil ca o parte din apa sa se afle chiar in stare lichida daca se afla combinata cu amoniac, formand un ocean subteran despre care unele analize realizate de sonda Cassini au aratat indicii.
Atmosfera este atat de densa, iar gravitatia indeajuns de mica incat daca am ajunge acolo si ne-am atasa aripi usoare la brate, am putea zbura. Tot gravitatia redusa este si cauza pentru care atmosfera titaniana se extinde in spatiu mult mai departe decat in cazul Pamantului, la peste 1.200 km inaltime de la sol. Presiunea la sol este cu 60% mai mare decat cea terestra, comparabila cu presiunea resimtita pe fundul unei piscine.
Compozitia atmosferei e dominata de azot, care exista in proportie de peste 98%, apoi metan, hidrogen si urme de alte elemente, precum diverse hidrocarburi, dioxid de carbon, monoxid de carbon, heliu etc.
Temperatura la suprafata este de 93 K (-178 C). Opacitatea atmosferei conduce la un antiefect de sera, la sol fiind mai rece decat in straturile superioare. La aceste temperaturi, apa nu sublimeaza si este dura ca o roca. Metanul are un efect de gaz de sera, crescand temperatura atmosferei inghetate, care ar fi fost chiar mai mica in lipsa acestuia, Titan primind doar 1% din energia solara pe care o primim noi.
Satelitul este singurul corp ceresc cunoscut, in afara Terrei, care are un circuit al lichidelor. in concordanta cu perioada de revolutie a lui Saturn, Titan prezinta variatii sezoniere, cu o clima umeda vreme de 25 de ani urmata de o perioada uscata de 4-5 ani. Exista lacuri, dar intr-un procent mic, in special in zonele polare, astfel ca satelitul este o lume mult mai arida decat planeta noastra. Relieful satelitului este putin spectaculos. Scanarile radar au evidentiat putini munti peste 1 km. Craterele sunt erodate si umplute cu hidrocarburi depuse in urma ploilor de metan sau cu materiale expulzate de vulcani. Vanturile au format dune, unele inalte de peste 300 metri si cu o lungime ce ajunge in unele cazuri la sute de kilometri.
Titan este in acelasi timp o lume familiara si straina. Ceea ce vedem in imagini este asemanator cu ceea ce suntem obisnuiti, totul insa prins intr-o chimie imposibila. Conditiile de pe satelitul saturnian ar putea fi insa asemanatoare cu cele de la inceputurile Terrei, dar la o temperatura mult mai scazuta.
Titan, alaturi de Europa (satelit al lui Jupiter), Enceladus si Marte, este printre cele mai propice locuri pentru aparitia vietii. Unii cercetatori au sugerat ca ar putea exista viata pe Titan, folosind metanul in loc de apa si respirand hidrogen. Evident, criticile aduse acestor teorii sunt nenumarate, incepand cu faptul ca metanul nu este nici pe departe un solvent atat de eficient precum apa.
Titan nu duce lipsa de hidrocarburi, substante ce stau la baza creaturilor vii asa cum le cunoastem noi, ce ii lipseste in primul rand este energia necesara vietii. Acest fapt insa se va modifica pentru a numita perioada de timp in momentul in care Soarele va deveni giganta rosie. in vreme ce Pamantul va fi parjolit si oceanele se vor fi evaporat, pe Titan clima va deveni blanda, temperatura va creste simtitor, si in bogatia de substante organice prezente s-ar putea ca viata, intr-o forma exotica, sa apara inca o data in Sistemul Solar. Cum aceasta perioada va dura doar cateva sute de milioane de ani, nu va fi posibila decat aparitia unor forme simple, unicelulare.

Enceladus

Enceladus este unul dintre cele trei corpuri din Sistemul Solar unde a fost observata activitate geologica – celelalte doua fiind Io (satelit al lui Jupiter) si Triton (satelit al lui Neptun). Este al saselea satelit, ca marime, al lui Saturn, si al paisprezecelea ca distanta fata de planeta.
In vreme ce pe Io vulcanii arunca in spatiu magma, pe Enceladus este vorba de criovulcanism. in zona polului sud a fost descoperit un depozit de apa lichida care ii intretine. Zona respectiva este foarte saraca in cratere comparativ cu restul suprafetei, ceea ce arata ca se reinnoieste continuu datorita ghetii aruncate de criovulcani.
Enceladus reflecta aproape toata lumina primita de la Soare, din care cauza temperatura la suprafata este foarte scazuta, aproximativ -200 C. Ar trebui sa fie rece de eoni, insa, ca si in cazul lui Io, caldura interna e produsa de efectele mareice ale lui Saturn si ale altor sateliti din vecinatate.

Enceladus

De aproape 33 de ore are nevoie sa completeze o orbita completa si este in rezonanta de 2:1 cu Dione. Se roteste, ca si Titan, sincron cu perioada de revolutie. Dimensiunile sale sunt modeste, ajungand doar la a saptea parte din diametrul Lunii.
Una din cele mai dramatice formatiuni de pe Enceladus sunt canioanele, ce pot atinge si 200 km in lungime, pana la 5-10 km latime si 1 km adancime. Pe langa acestea, exista numeroase fracturi ale scoartei. in zona celor mai recente dintre aceste fracturi au fost detectate substante organice simple, inexistente pe restul satelitului. Astfel Enceladus a intrat si el pe lista locurilor propice vietii, in special ca urmare a existentei apei in forma lichida.
Materia expulzata de vulcani este in cea mai mare proportie apa, continand in cantitati mici de azot, metan, dioxid de carbon si alte elemente. Acestea sunt aruncate pana la 500 km inaltime, alimentand cu materie inelul E al lui Saturn. Zona polului sud este mult mai calda decat restul suprafetei, insa nu indeajuns pentru a exista apa lichida, ceea ce a dus la teoria ca exista si o concentratie de amoniac, actionand ca un antigel, ce o mentine in aceasta stare. Enceladus ar putea avea chiar un ocean in interior, ipoteza sustinuta de descoperirea unor saruri expulzate.
Este interesant ca Mimas, un alt satelit al lui Saturn, foarte asemanator cu Enceladus si supus de asemenea unor puternice forte mareice, nu prezinta semne de activitate geologica.

Iapetus

Iapetus este luna ying-yang, jumatate intunecata precum carbunele si jumatate alba ca zapada. Modelul acestui colorit este intr-adevar asemanator unui simbol ying-yang sferic, sau unei mingi de tenis. Materialul ce a acoperit partea intunecata este probabil de origine cosmica, iar noul inel saturnian, mult mai vast decat cele deja cunoscute, ar putea fi sursa.
Satelitul mai prezinta si alte particularitati interesante. Una dintre acestea, unica in Sistemul Solar, este o formatiune ce se intinde de-a lungul ecuatorului in zona partii intunecate, pe 1.300 de km, avand in medie 20 km latime si 13 km inaltime. in zona luminoasa exista doar formatiuni ecuatoriale izolate. Avand in vedere frecventa craterelor, formatiunea este foarte veche. Nu exista o teorie care sa explice din toate punctele de vedere aceasta forma de relief. impreuna cu polii aplatizati, aceasta centura ii da satelitului forma unei nuci.

Iapetus

Temperatura in zona partii intunecate este de -143 C, in timp ce zona luminoasa, ce reflecta mai multa lumina solara, nu atinge decat -173 C.
Densitatea scazuta a satelitului arata o compozitie din gheata in proportie mare, si doar o mica parte de roca.

Mimas

Mimas este cunoscut si ca satelitul Steaua Mortii (Star Wars). Un urias crater, denumit Herschel, masurand aproape o treime din diametrul satelitului, ii da o infatisare asemanatoare cu arma distrugatoare de planete din cunoscuta serie de filme SF. Cu o circumferinta de 130 km, pereti inalti de 5 km si o adancime de 10 km, craterul a luat nastere in urma unui impact ce aproape a dezintegrat micul satelit; exista fracturi in partea opusa a lui Mimas, rezultat al undelor de soc. Daca pe Terra am avea un astfel de crater comparabil ca dimensiuni, ar masura 4.000 km in diametru, mai mare decat Australia.

Mimas

Mimas este cel mai mic corp din Sistemul Solar ce are forma sferica datorita propriei gravitatii. Datorita densitatii scazute, putem trage concluzia ca este format in mare parte din gheata si o mica parte roca.
Satelitul se afla in rezonanta de 2:1 cu Thetys si de 2:3 cu Pandora.

Sursa: Wikipedia, Space.com, Scientia.ro

Descopera Lumea

Descopera Lumea

Scrii un cuvant...cuvantul scris e un leac sau o otrava. Tu vei muri, dar tot ce-ai scris ramane-n urma drum deschis spre moarte sau spre paradis, spre ocara sau slava...
Descopera Lumea
loading...

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Sentimente.ro

Parteneri





Vola.ro

Descopera Lumea – Galerie

Apus de soare in Paris (Franta) Ceata plutind deasupra orasului Cape Town - Africa de Sud Hong Kong Monaco - Franta Nava Spatiala Enterprise deasupra orasului Sao Jose dos Campo - Brazilia Rio de Janeiro - Brazilia
| RSS | Sitemap | Google+ | science blog |

Sistemul Solar. Satelitii lui Saturn