Cum putem verifica daca traim intr-o simulare de computer?
In anul 2003 profesorul Nick Bostrom de la Cornell Oxford University a sugerat ca este posibil ca noi sa traim intr-o simulare de calculator. In lucrarea sa, Bostrom a prezentat putine argumente stiintifice care sa sprijine ipoteza sa, desi el a calculat care ar fi cerintele computationale necesare in acest scop. Intr-adevar, una este sa faci o afirmatie filozofica si alta este sa aduci dovezi in sprijinul acesteia.
Cu toate acestea, in prezent o echipa de fizicieni afirma ca s-ar putea gasi indicii prin care sa se verifice ipoteza lui Nick Bostrom si acestea ar fi evidentiate de o anumita semnatura cosmologica care ar reprezenta practic proverbiala pilula rosie din filmul Matrix. Iar ei chiar cred ca stiu ce este aceasta semnatura cosmologica.
Asa cum afirma Silas Beane si echipa sa de la University of Bonn din Germania, o simulare a Universului ar trebui sa prezinte constrangeri, indiferent cat de puternice ar fi acestea. Aceste limitari, afirma ei, ar putea fi observate de catre oamenii de stiinta in cadrul simularii sub forma unui anumit tip de constrangere asupra proceselor fizice.
Deci, cum am putea spera ca vreodata sa identificam aceste constrangeri? Simplu: este nevoie doar sa ne construim propria noastra simulare a Universului si sa le cautam. si de fapt acest lucru este foarte asemanator cu ceea ce fizicienii chiar incearca sa faca. in acest scop ei au creat o versiune la o scara femto a Universului (care este chiar mai mica decat scara nano).
Pentru a izola semnatura cosmologica cautata, fizicienii au efectuat o simularea cuantica cromodinamica (QCD) care reprezinta forta fundamentala din natura care determina aparitia fortei nucleare tari intre protoni si neutroni in cadrul nucleelor atomice si a interactiunilor dintre acestea. Pentru a inlocui continuumul spatiu-timp fizicienii au calculat structuri (latice) cubice de mici dimensiuni, strans legate. Ei au denumit aceasta metoda „teoria laticelor aplicata grupurilor” si aceasta a oferit ulterior noi perspective asupra materiei.
Interesant, cercetatorii considera ca simularea lor ar putea fi precursoarea unei versiuni mai puternice in care vor putea fi generate molecule, celule si chiar oameni. Dar acum ei sunt interesati sa creeze modele exacte ale proceselor cosmologice pentru a afla care dintre ele ar putea reprezenta constrangeri limita pentru simulari.
In acest scop ei au verificat limita Greisen – Zatsepin – Kuzmin (sau limita GZK) care reprezinta o intrerupere in spectrul particulelor de mare energie. Ecranarea GZK este deosebit de promitatoare deoarece aceasta se comporta destul de interesant in cadrul modelului QCD.
Potrivit blog-ului de fizica arXiv aceasta limita este binecunoscuta si ea apare atunci cand particulele de inalta energie care interactioneaza cu radiatia cosmica de fond isi reduc energia pe masura ce se deplaseaza pe distante lungi. Cercetatorii au calculat ca distanta dintre latice determina aparitia unor caracteristici suplimentare in cadrul spectrului. Este vorba aici despre faptul ca distributia unghiulara a componentelor spectrului care au energia cea mai mare ar trebui sa prezinte o simetrie cubica fata de restul laticelor (provocand astfel o abatere semnificativa de izotropie a laticelor).
„Cu alte cuvinte”, scriu bloggerii arXiv, „razele cosmice s-ar deplasa in mod preferential de-a lungul axelor laticelor, astfel incat noi nu le vom vedea la fel in toate directiile”.
Mai exista un indiciu pe care il cauta fizicienii, o indicatie a faptului ca exista intr-adevar un om ce se ascunde in spatele cortinei.
Ceea ce este deosebit de fascinant in legatura cu acest lucru este ca in prezent putem face aceasta masuratoare cu ajutorul tehnologiei existente. Cercetatorii au afirmat ca prin descoperirea acestui efect am putea „vedea” orientarea retelei dupa care este simulat propriul nostru Univers.
Fizicienii au aratat, de asemenea, ca viitoarele modele computerizate vor putea utiliza scenarii complet diferite. Mai mult, acestea vor functiona doar daca constrangerile asupra laticelor vor ramane corelate cu ceea ce observam in natura. In orice caz, ideea cercetatorilor reprezinta o sugestie remarcabila, una care ar putea servi ca un important precursor pentru cercetari suplimentare asupra acestei ipoteze fascinante.
- Machu Picchu – Leaganul civilizatiei incase - 15 aprilie 2018
- Inventii care ne-au marcat: Roata. Cine, cand si cum a inventat-o - 2 aprilie 2018
- Samsung Galaxy S7: Cum va arata el, VIDEO si specificatii tehnice - 26 februarie 2016
[…] Asa cum afirma Silas Beane si echipa sa de la University of Bonn din Germania, o simulare a Universului ar trebui sa prezinte constrangeri, indiferent cat de puternice ar fi acestea. Aceste limitari, afirma ei, ar putea fi observate de catre oamenii de stiinta in cadrul simularii sub forma unui anumit tip de constrangere asupra proceselor fizice. Citeste mai departe pe Descopera Lumea […]