Zimbrul. Redescoperirea unui simbol national
Zimbrul (Bison bonasus), disparut din codrii nostri prin secolul al XIX-lea, a fost reintrodus la data de 12 noiembrie 1958, cand o pereche de zimbri a fost adusa din Polonia in padurea Slivut-Hateg, judetul Hunedoara.
De la Slivut Hateg s-au transferat exemplare in diverse puncte din tara cum ar fi: Bucsani, Poiana Brasov, Gradina Zoologica Baneasa, Pitesti, Targu Mures etc. Ca urmare a imperecherilor repetate in cadrul unui grup restrans, intre exemplarele din cadrul rezervatiei a aparut fenomenul de consangvinizare, nascandu-se exemplare cu o rezistenta scazuta la factori de mediu, inregistrandu-se nu de putine ori chiar decesul descendentilor la nastere.
Ultimul zimbru din Moldova a fost ucis in 1762, iar din Transilvania in 1790. in estul Europei, zimbrii erau proprietatea regilor poloni, lituanieni si tarilor rusi. Regele Sigismund I al Poloniei a instituit pedeapsa cu moartea pentru braconarea zimbrilor in anii 1500. Ultimul zimbru in salbaticie a fost ucis in Polonia in 1919, iar din lume in 1927, in Caucaz.
In 1927 mai putin de 50 de zimbri mai ramasesera in lume, toti in gradini zoologice, ultimii zimbri in salbaticie fiind ucisi de braconieri dupa Primul Razboi Mondial.
Zimbrul a fost reintrodus cu succes in salbaticie incepand cu 1951. Se gasesc in zone protejate din paduri din Polonia, Belarus si Republica Moldova, turme existand si in Lituania, Ucraina, Rusia si Kirgizstan, iar gradini zoologice din 30 de tari au exemplare din acest animal.
Este un animal masiv, taurul atingind pina la 300 cm lungime, inaltimea la greaban 185 cm si cintareste pina la 1 000 kg, femelele fiind mult mai mici.
Se hraneste indeosebi cu plante erbacee, consuma cu placere si pe cele lemnoase, preferind salcia capreasca, plopul, alunul si alte specii moi. Zilnic, ii sint necesare intre 30-45 kg masa verde si pina la 50 1 apa.
Femela ajunge la maturitate sexuala dupa 2 ani, iar masculii la 4 – 5 ani. imperecherile au loc, de regula, in august-septembrie; in mai-iunie fiecare femela gestanta naste un vitel. Vinarea zimbrilor este interzisa prin lege.
Odinioara, zimbrul erau mandria padurilor noastre. Erau chiar si pe stema Moldovei inainte de Unire. Acum mai traiesc in Romania mai putin de 100, stransi in rezervatii. Prea multi, se pare, pentru o tara care prefera sa investeasca in maidanezi si nu in zimbru, cel mai mare si mai falnic animal din Europa.
Cu toate acestea, in aceasta luna, comuna Armenis din Caras-Severin va fi prima gazda a unor exemplare de zimbru (Bison bonasus) venite din mai multe tari europene, urmand ca, in cativa ani sa traiasca ca specie salbatica integrata.
Eliberarea zimbrilor in spatiile special amenajate (foto) va avea loc anul acesta, in luna mai si face parte din programul Rewilding Europe – o initiativa unica in Europa a WWF (World Wide Fund for Nature) alaturi de Wild Wonders of Europe, Ark Nature si Conservation Capital. Programul isi propune ca un milion de hectare de teren abandonat temporar sau definitiv ori pur si simplu nefolosit in prezent, sa fie redat faunei salbatice. Dintre cele cinci zone model alese, doua – Delta Dunarii si Carpatii Meridionali – se afla pe teritoriul Romaniei.
Un nou inceput pentru zimbri
Prin Rewilding Europe, WWF urmareste inclusiv diversificarea fondului genetic al speciei zimbru in Romania, prin facilitarea unor schimburi de exemplare intre rezervatiile din tara si cele din restul Europei, pentru evitarea cosangvinizarii si alterarii speciei.
Pentru natura salbatica. Proiectul acopera o vasta zona care cuprinde: Parcul National Retezat, Parcul National Domogled-Valea Cernei si situl Natura 2000 Muntii tarcu. Reintroducerea zimbrilor in zona tarcu reprezinta doar o parte din planul de protejare a salbaticiei din zona, una dintre cele mai bogate din Europa.
Zimbrul (ca specie) va poposi pe teritoriul administrativ al comunei Armenis, in apropierea sitului Natura 2000 Muntii tarcu, pe valea raului Alb. Primaria comunei Armenis, din judetul Caras-Severin, a oferit acestui proiect de reintroducere aproximativ 75 de hectare din suprafata de pasuni comunale. E un sprijin inestimabil din partea comunitatii locale care a recunoscut astfel beneficiile unui astfel de proiect in zona. Directia silvica Caras-Severin, prin Ocolul silvic Teregova, a pus la dispozitia proiectului alte aproximativ 80 de hectare.
Proiectul din Carpatii Meridionali progreseaza prin sprijinul partenerilor: Primaria si Consiliul local Armenis, Ocolul silvic Teregova si Directia silvica Caras-Severin, Ocolul silvic Hateg si Directia silvica Hunedoara, Directia Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor Caras-Severin si Universitatea de stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti.
- Machu Picchu – Leaganul civilizatiei incase - 15 aprilie 2018
- Inventii care ne-au marcat: Roata. Cine, cand si cum a inventat-o - 2 aprilie 2018
- Samsung Galaxy S7: Cum va arata el, VIDEO si specificatii tehnice - 26 februarie 2016
